Acum cam o lună, dacă bine îmi aduc aminte, pătrățica mea de Internet a fost mai mult sau mai puțin bombardată de postări și articole cum că Keanu Reeves vine în România, lucru care m-a făcut să mă întreb, cât timp eram în lungul drum spre casă, (shout out to Vlad Dobrescu și Norzeatic) „hmm…Continue reading „John Wick are contract la Cluj”
Mereu mi-am dorit să fiu oprită pe stradă de un micro sau macro influencer care să îmi vâre un microfon în față și să mă întrebe ce ascult în căști și eu să răspund cel mai amuzant lucru posibil. Ceva care să apară într-un reel și să genereze comentarii de genul „unde-i mai găsiți șiContinue reading „Cel mai greu lucru din muzică e să-ți dai un nume: de la King Gizzard la Scuzerambeat”
JAZZx tocmai a anunțat line-up-ul final și cele 5 zile de festival (1-5 Iulie) arată deja ca un motiv serios pentru un trip la Timișoara. De la spoken word la micul dejun până la scena nocturnă la 3 dimineața, festivalul ăsta are un fel de a cuprinde orașul și de a-l ține în priză câtevaContinue reading „Vara asta, ascultăm JAZZx”
Ironia „Creep” Cu toții am auzit Radiohead. Poate nu toată lumea a auzit de Radiohead, dar cu siguranță toată lumea a ascultat măcar pasiv piesa Creep de pe primul lor album. Printre alții, Prince, Alanis Morissette, Postmodern Jukebox Korn, Weezer, Damien Rice, Moby, the Pretenders, Kelly Clarkson, Olivia Rodrigo și și Jim Carrey au făcutContinue reading „Radiohead, dincolo de Creep (Partea întâi)”
Dacă ar fi să extragem un singur element care definește ADN-ul cultural românesc în prima zi de mai, acela ar fi micii cu muștar. Acel miros dens de fum, carne friptă și muștar LaMinut, care se ridică deasupra fiecărui petic de iarbă din țară, de la marginea pădurilor până în parcările dintre blocuri. Micul deContinue reading „Micul nu comentează geopolitică, el doar sfârâie – Expoziția GRILL.02 GLITCH. GLORY.”
Eram pe Spotify, luându-mi doza zilnică de dependență auditivă, când brusc, după ce s-a terminat o melodie, nu mai pot spune exact care era, dar sigur se încadra între ceva de la Lună Amară, Fergie și Alt-J, am început să aud niște beep-uri ca niște semnale de telegraf. Așa că, bineînțeles, ca orice persoană „normală”,Continue reading „Muzică pe modul incognito”
Ye, cunoscut în trecut sub numele de Kanye West, este un personaj puțin spus controversat. Practic, nu a avut pauză din a face chestii dubioase în ultimii cinci ani, însă discuția este mult mai largă. A avut episoade maniacale pe Twitter în care a făcut remarci antisemite, a pierdut parteneriatul cu Adidas și i-au fostContinue reading „Ce să mai şi zicem despre Ye şi BULLY? Karina vs Alexandra”
Muzica, dopamina și generația care nu mai are răbdare să simtă Suntem o generație care are nevoie să simtă. Da, suntem o generație care tânjește constant după sentimente și are nevoie să simtă ceva. Într-o eră în care nimic nu ne mai mișcă și nimic nu ne mai dă dopamina ce să dureze mai multContinue reading „We Are Doomed and Scrolling”
Înainte de „Unde ieșim săptămâna asta în…?” să fie o postare de tip agenda săptămânii, acum aproximativ patruzeci de ani, era vorba preferată a tovarășului ăla puțin diliu de la facultate care nu mai putea să aștepte până vineri seara să vă decideți unde se iese la o clubăreală corectă sau la o libertate sinceră. Continue reading „Unde ieșeam săptămâna asta înainte de ‘89”
Dacă n-ai văzut pe TikTok și Instagram traficul din București pe zăpada aia uriașă, cu Bad Bunny pe fundal, înseamnă că nu avem același For You page. Sau că nu trăim în aceeași lume, ceea ce, de fapt, e și mai interesant de discutat, dar nu e cazul acum. Eu una mi-am prăjit creierul iarnaContinue reading „My headphones vs. my view sau cum ne-a salvat Bad Bunny când ningea”
Pentru generația care și-a petrecut adolescența în jurul anului 2016, perioada respectivă a însemnat un boom de expresivitate. De la penny board-uri turcoaz, la printuri cu galaxii pe orice, până la aplicații de genul Musical.ly și We Heart It, anul 2016 ne-a aruncat în conceptul de aesthetic, iar cel mai mare compliment posibil era săContinue reading „2016 nostalgia / ne mai place Coachella?”
O apariție care spune mai mult despre prezent decât despre trecut Record Store Day apare, la prima vedere, ca o celebrare a vinilului și a magazinelor de discuri, însă relevanța lui reală ține de contextul în care funcționează. Lansat în 2007, într-un moment în care distribuția digitală începea să redefinească industria muzicală, evenimentul a fostContinue reading „Record Store Day și revenirea la album”
Ascultă și dă mai departe Istoria Record Store Day începe în 2007 în SUA, într-o perioadă în care multe magazine independente de muzică erau în declin din cauza digitalizării, platformelor de streaming și a marilor lanțuri comerciale. Un grup de proprietari și angajați ai unor astfel de magazine a decis să riposteze printr-un eveniment careContinue reading „La ce să te aștepți de la Record Store Day 2026”
Acum câțiva ani eram printr-o librărie, nici nu mai știu exact de ce sau cum ajunsesem acolo, dar pot spune fără nicio urmă de exagerare că, în momentul în care am văzut Cartofi prăjiți pe raft (nu, din păcate nu era vorba de mâncare gratis și, chiar dacă ar fi fost, la ce prețuri știamContinue reading „Rock’n’Roll, Cartofi Prăjiți și Petale”
Acest articol conține spoilere dintr-o carte veche de acum 2000 de ani. O să încep cu cel mai mare: Iisus moare, dar revine în capitolul următor. Se simte ciudat să citești o astfel de formulare când vine vorba de Înviere? Probabil persoanele din anul 1970 au avut o senzație asemănătoare atunci când au auzit albumulContinue reading „Sacrilegiu cu chitară electrică: Jesus Christ Superstar”
Stai să ghicesc, ai văzut că ajunge Chris Isaak la București pe 23 iunie, în turneul lui european și, te bate gândul să mergi la concert… dar, dacă e să fim sinceri, știi doar „Wicked Game” și refrenul ăla care îți sună ca un ecou de chitară într-un deșert la apus, acompaniat de o voceContinue reading „Am venit pentru “Wicked Game”, am plecat cu Chris Isaak”
Martie 2026 a fost mult așteptat de majoritatea dintre noi. După ninsorile repetate, frigul și întunericul extins, primăvara s-a lăsat așteptată. Însă, odată cu venirea ei, ne-am dezmorțit trupurile. Iar Ana Coman a avut grijă să ne dezmorțească și sufletele cu noul ei album, „Reacții adverse”. Albumul a fost anunțat încă de anul trecut, fiindcăContinue reading „„Reacții adverse” sau cum ne-a dat Ana Coman emotional damage primăvara asta”
Cred că singura frază despre umanitate universal valabilă și indiscutabil adevărată este că oamenii nu se pot pune 100% de acord în legătură cu nimic. Nu ești de acord? (Păi vezi?) Este atunci o binecuvântare faptul că trăim singuri în propria minte, în deplină ordine și liniște ca într-un listening room scump și antifonat. CâtContinue reading „Cum să fluieri ritmat în biserica construită chiar de tine”