Ilustrații
Proiecte de artă vizuală (ilustrație, colaj) realizate de tinerii din redacția „Gen, revistă”.
Acasă nu e un loc. E ce a supraviețuit.
Există foarte puține locuri în care mă simt în siguranță. Am crescut într-un mediu în care trebuia să fiu hipervigilent, să anticipez, să citesc oamenii, să mă repoziționez constant, ca să risc cât mai puțin. Ajungeam în situații absurde în care ascundeam părți din mine doar ca să nu fiu ridiculizat. Nu pentru că eramContinue reading
Sacrilegiu cu chitară electrică: Jesus Christ Superstar
Acest articol conține spoilere dintr-o carte veche de acum 2000 de ani. O să încep cu cel mai mare: Iisus moare, dar revine în capitolul următor. Se simte ciudat să citești o astfel de formulare când vine vorba de Înviere? Probabil persoanele din anul 1970 au avut o senzație asemănătoare atunci când au auzit albumulContinue reading
POV: ești blocat la masa de Sărbători cu neamurile
(iar Jonathan Franzen a scris o carte despre asta) Știi reclama la Jet2Holiday, cu piesa aia cu Darling hold my haaand, și cu familiile de 4 membri care merg în vacanță, la un preț redus cu 50 de lire? Aia de a fost toată vara sound pe TikTok (pentru vacanțe eșuate sau experiențe traumatizante, ploaiaContinue reading
Casete piratate, carmin și vineri seara pe Diva: Moștenirea culturală pe care o purtăm fără să știm
Când spunem „moștenire”, ne gândim adesea la apartamente, terenuri sau, în cel mai bun caz, la vreo rețetă secretă de cozonac din caietul îngălbenit de vreme al bunicii. Dar mai există o moștenire – invizibilă – care se strecoară în viețile noastre prin televizorul lăsat aprins pe fundal, prin mirosul cărții vechi din biblioteca deContinue reading
De ce bebelușii poartă bumbac iar noi poliester?
Ca orice fată romantică din fire, petrec mult mai mult timp decât ar fi normal la raionul cu haine și jucării de bebeluși. Can you blame me? Multe din hainele alea sunt prea drăguțe, așa mici și …moi. Mult mai moi decât multe din hainele pe care le văd în magazinele cu haine de adulți.Continue reading
„Is it even theater at this ponit?”
Îmi tot răsună în minte întrebarea colegului meu de redacție, Sebastian, pe care îl citez: „Is it even theater at this point?”, făcând referire la teatrul online. M-am tot învârtit în jurul subiectului de când a venit propunerea de a scrie despre asta, din cauza reticenței față de digitalizarea teatrului în acest sens, de careContinue reading
De ce ne retragem, de fapt?
Prefer să cred că afinitatea pe care o am pentru latura umanistă nu se datorează doar lipsei de apetență pentru științele exacte. E ceea ce am ales să fac cu viața mea, ceva ce ador de când mă știu. Compunerile din clasa a II-a cu sfârșitul ăla dramatic, gen: ,,Și apoi am deschis ochii șiContinue reading
Teatrul explicat ca într-un TikTok de 60 de secunde
60 de secunde. Atât durează un TikTok. În același timp, în spatele unui spectacol de teatru stau luni de pregătire. La prima vedere, par două lumi complet diferite. Și totuși, dacă te uiți mai atent, procesele de creație au surprinzător de multe în comun. Fie că vorbim despre scenă sau despre ecranul telefonului, totul porneșteContinue reading
Ochi în ochi cu depresia
Depresia a ajuns un subiect pe care îl vezi „pe toate gardurile”. Pe mesele politicienilor, pe Reddit, în reels, în discuțiile cu prietenii, în discursurile generațiilor mai mari de pe Facebook, atunci când ne mai dau nouă, generației Z, câte o „trezire la realitate” (zic ei), în timp ce se cred medici și ne dauContinue reading
Oscarul: mirajul meritocrației și mascarada financiară
Statueta aurită a „Unchiului Oscar” tronează în imaginarul colectiv drept Everestul absolut al cinematografiei. În realitate? Premiile Academiei nu recompensează neapărat excelența artistică, ci capacitatea exorbitantă a unui producător de a cumpăra atenția. Pentru un cineast independent, intrarea în această arenă e mult mai dificilă. 1. Anatomia Haos și Lobby Academia Americană de Film (AMPAS)Continue reading
Frig afară, frică înăuntru: azi, despre frica de abandon
E iarnă și ai iar senzația aia că lucrurile pot aluneca și că nu ai mereu pe ce să te sprijini. La propriu… Ar fi al doilea an la rând când îmi scrântesc glezna. Dar, trecând la lucruri mai serioase, hai să ne dăm zece minute de reflecție, pentru noi sau pentru cineva drag. PentruContinue reading
Cum ar fi sa luăm totul la propriu în perioada Sărbătorilor?
Pentru mulți dintre noi, perioada Sărbătorilor e grea, cu multă mâncare greu de digerat, întâlniri cu rudele care trebuie mulțumite, dar și cu conversații plăcute sau mai puțin plăcute. Dacă ești ca mine, îți propun un joc imaginar care m-a ajutat să trec prin aceste săptămâni: a lua ironic și într-un mod literal, acele vorbeContinue reading
Ideea de a avea copii mă neliniștește teribil
Copiii reprezintă pentru mine un subiect recurent în perioada aia a lunii, când hormonii se răzvrătesc împotriva propriei mele existențe. De fiecare dată, mintea mea ajunge să se poticnească într-o gaură de vierme plină de retorici nesfârșite. Astfel, s-a născut acest articol, din gândul că alte fete au parte de aceste nesiguranțe și din nevoiaContinue reading
Gânduri de casă nouă
Știi momentul ăla când ajungi într-un oraș nou, cu o tonă de bagaje și cu speranța că o să-ți fie bine? E momentul când trebuie să lași în urmă tot ce ai trăit până atunci, toate obiceiurile bune sau mai puțin bune și toți oamenii cu care ai împărțit tot soiul de momente, fără săContinue reading
Separăm muzica de artist? De când ascultăm muzica cu moralitate
Nu mai e o temă nouă faptul că artiștii nu sunt sfinți. Dar doare când unul dintre cei pe care îi asculți scoate pe gură ceva rasist, homofob, misogin, xenofob și lista continuă sau când ies la iveală acțiuni complet inacceptabile. Se simte ca o despărțire: ai trăit cu muzica lui, și acum, brusc, totulContinue reading
Sunt liberă
Cel mai romantic lucru din ultima perioadă a fost când mi-am înlocuit florile de adio, primite de la job, cu florile de la fostul iubit. Un buchet roz, cu un singur trandafir oranj, pe care l-am luat la schimb din buchetul colegei, care a plecat și ea, dar la biroul din Bruxelles. Pe mine m-auContinue reading
În pivnițele ipocriziei
Zilele trecute am început o nouă carte și am reușit să o termin destul de repede, fiind destul de scurtă și cursivă. Ușor neînțeleasă și confuză în primele rânduri, cartea ,,Pivnițele Vaticanului” de André Gide este o satiră centrată în jurul unei imense fraude, care își convinge victimele că Papa a fost reținut în pușcărieContinue reading
Faza cu anorexia: între control, rușine și cultură pop
Mi-am pierdut patru ani fiind anorexică cu subtip bulimic (ăla scârbos). Pus în perspectivă, asta e aproape un sfert din totalul experienței mele de viață. Ce mă mănâncă? Interesul sporit acordat în ultimii ani în Pop Culture idealului fizic malnutrit, reminiscent standardelor absurde la care celebritățile (și deci femeile în general) erau ținute la începutulContinue reading