Casually
Ne întindem peste stepa violetă a uitării ne reîntâlnim mereu schimbați mereu aceeași aceleași verigi în lanțul trofic al societății Bucureștene de mijloc ești mereu cu cu o treaptă deasupra mea mereu cu un pas înainte Trișez spunându-ți c-am uitat cum te numești asta-mi permite, în jocul nostru de table să fur o mișcare îmiContinue reading „Casually”
