Georgiana Negoiaș
Amintirea unei copilării autentice
De fiecare dată când vine 1 iunie mă simt mândră că am crescut liberă, jucându-mă în spatele blocului, chiar și gonită fiind de vecini. Am avut norocul să cresc într-un oraș micuț și într-un cartier plin de copii și de mame care îi supravegheau stând la semințe cu vecinele și strigând „MAȘINAAAA!” când micuții erauContinue reading
„Grill. Glitch. Glory.”
Cluj-Napoca. Cosmic House. Expoziția „Grill. Glitch. Glory” sau cum n-am știut ce mă așteaptă. Expoziția asta a fost pentru mine ceva diferit. Ceva ce nu vezi, de obicei, „la liber” și la care nu prea ai cum să te uiți degeaba, fără să te miște ceva. Expoziția e compusă din 5 secțiuni, care transmit câteContinue reading
Cheerleading nu este despre pampoane
Despre cheerleading n-am auzit să se povestească la fel de mult în lumea sportului, cum se vorbește de sporturile populare, gen fotbal, handbal și alte asemenea. Prima dată când am auzit eu de cheerleading a fost prin anul 1, când am văzut postările unui coleg de organizație, căruia toată lumea îi spunea că „ce fainContinue reading
Ia o pauză. Trage-ți sufletul.
[fabrica de porunci și acuzații din creierul meu] 1, 2… 1, 2… Hai, respiră. Trebuie să poți. Vezi că trebuie să-ți faci cumpărăturile. Biletul de tren nu l-ai luat. Deja nu mai sunt locuri. Grăbește-te! Între timp, vezi că nu te-ai pregătit de Paște. Orice minut e prețios. Fă-ți la minut programul, că dacă nu,Continue reading
În culisele sensibilității cu Andra Andriucă
Andra Andriucă, așa cum o știu eu, e o fire veselă, dar și emotivă. E suma tuturor trăirilor ei și a tuturor oamenilor care o inspiră. Andra e fix genul de persoană care pe scenă e ca un copil în mediul său. Zâmbește, dansează și vorbește cu un accent moldovenesc drăguț, care îmi aduce aminteContinue reading
Ce-i cu mediul și care-i este soarta?
Circa august 2024. Mă uit pe fereastră. E soare, pare frumos. Ies să-mi beau cafeluța pe balcon. Nici nu apuc să o termin, că imediat locul ăsta se încălzește. Mă simt ca pe o plajă, unde soarele bate puternic. Nu mai știu ce haine să aleg. Și dacă îmi iau pantaloni scurți tot cald oContinue reading
Fragmente de umanitate
Suntem îngrijorați, mereu, de viitor. Ne facem, în fiecare seară, cu atâta încredere în „mâine”, un program care să ne ajungă toată ziua. Program pe care, dacă nu-l respectăm, întârziem cu ce ne-am propus. Și asta ne mâhnește. Ne supără atât de tare, încât tragem din greu. Atât de „din greu”, încât nu mai avem,Continue reading
Text de Georgiana Negoiaș
25 de lucruri pe care vreau să le iau cu mine în 2025
2. abilitatea de a-mi exprima furia 3. băile cu apă fierbinte când sunt obosită 4. decorul camerei la care am muncit și voi munci, probabil, și în 2025 5. ramele cu poze de când eram mică 6. camera pe film și perspectiva mea fotografică – mă calmează 7. zilele de vară în care mă distramContinue reading
Pe tata nu l-am cunoscut niciodată
Pe tata nu l-am cunoscut niciodată în complexitatea lui. Îl știu superficial ca persoană, deși am locuit cu el în casă timp de 18 ani, după care m-am mutat la facultate. Eram fericită că o să scap de certurile din casă și că mă voi simți mai bine. Tata e un om trecut de 50.Continue reading
Dialoguri festive cu sinele
Eu pe canapeaua de acasă. Luminițele de Crăciun sunt la locul lor, unde au stat toată vara, ca lumină ambientală. Câteva lumânări festive aprinse. Recent, am învățat cultura asta a lumânărilor de Crăciun. Și îmi place mult. Sinele meu, față în față cu mine. E mai mic decât mine. Mă privește în ochi, ca unContinue reading
Text de Georgiana Negoiaș
Cu prima iubire cum rămâne?
Un parc și frunze care cad. E înnorat afară și parcă simt că la mine în suflet izvorăște continuu o nostalgie. Câteodată mă și mir de unde vine în cantități așa de mari. Nu am reușit să aflu un răspuns pentru multe întrebări care îmi macină sufletul. Dar știu sigur că deocamdată nu pot săContinue reading