Nu e nevoie de backstory. Am așteptat destui ani lansarea acestui film and it’s finally here. Am și uitat la un moment dat; just to be mentioned, nu mi-am amintit datorită vâlvei care (nu) s-a făcut (sau poate n-am dat eu de aceasta). În mod clar nu stau până apare pe vreo platformă de streamingContinue reading „Michael Jackson nu e mort! E pe plajă, face sport”
Ecranul nu mai este un mozaic de pixeli, ci un spațiu hiper vizibil din care preluăm idei pe care le cântărim moral. Dezbaterea despre OnlyFans în noul sezon Euphoria și în Margo’s Got Money Troubles nu este, în fond, despre platforme digitale, ci despre eșecul nostru de a privi onest în abisul unei etici în careContinue reading „Only Fans și etica utilitaristă”
Filmele lui Cristian Mungiu sunt, poate, în primul rând despre noi, despre ceea ce a rămas în urma comunismului și până în prezent-replici pe care, de cele mai multe ori le-ai auzit și în viața reală. Iar acest lucru a adus, inevitabil, și premii. Dar nu e vorba neapărat despre trofee aici (deși vitrina luiContinue reading „Filme despre noi- Umanitatea noului val”
Când mă gândesc la celebrul makeover montage și de ce e piesa de rezistență în orice film, fie că e comedie romantică sau comedie, răspunsul poate fi simplu: pentru că, evident, adaugă acel je ne sais quoi. Un răspuns deloc greșit la această întrebare este că ne place montajul în sine, dar mai exact, unContinue reading „De ce adorăm The Makeover Montage?”
Girlhood e perioada tranziției bizare, un soi de „nu-mă-uita” biologic trântit între puritatea copilăriei și realismul marcant al adolescenței. E zona crepusculară unde păpușile adună praf pe raft nu pentru că n-ar mai fi iubite, ci pentru că vocea interioară a fetei capătă brusc un timbru nou. O metamorfoză fluidă unde persona se dizolvă subContinue reading „Girlhood în cinema”
Atunci când un film te lovește mai tare decât te așteptai, apare obsesia. După a zecea vizionare, privirea nu mai zăbovește asupra actorilor sau a mișcărilor de cameră, ci începe să penduleze prin stânga și prin dreapta, încercând să descifreze ceea ce a ratat anterior în căutarea unor noi răspunsuri. Începi să scotocești după detalii,Continue reading „Mesaje de pe zidurile filmelor”
În cinema, relația dintre un regizor și muza lui n-a fost niciodată o bifă în fișa postului. Şi totusi, uu existat cupluri care au ales să le trăiască în fața camerei, cu o intensitate care uneori i-a lăsat fără aer. Pentru acești oameni, platoul de filmare a fost, pe rând, sufragerie, dormitor și câmp deContinue reading „Relații muză-autor în cinematografie”
În cazul în care ești fan al universului Avatar (ăla cu elementele, nu cel cu oamenii albaștri), probabil ești la curent cu faptul că recent noul film ce avea să apară în octombrie a ajuns să fie leak-uit pe platforma X. Există câteva teorii în online despre motivul din spatele acestui leak, ceea mai recurentăContinue reading „Noul film Avatar Aang merită lansat în cinema”
Anii 1970: Nașterea gigantului Dacă deceniul anterior a fost marcat de experimente și rebeliune, anii ’70 reprezintă momentul impactului total. Este decada în care se inventează blockbusterul Jaws (1975) și filmul eveniment Star Wars (1977), forțând Hollywood-ul să dezvolte un limbaj vizual universal. Studiourile au realizat că au nevoie de o estetică capabilă să funcționezeContinue reading „O scurtă istorie a posterelor de film”
Înainte ca un film să devină o succesiune de cadre pe un ecran, el este o promisiune fixată pe un perete. Istoria posterului de film nu este doar o cronică a marketingului, ci o metamorfoză a modului în care colectivul învață să dorească o experiență. De la ilustrațiile artizanele ale secolului XIX, care încercau săContinue reading „O scurtă istorie a posterelor de film”
YouTube la preț de cinema O altă piesă din acest puzzle al declinului e imaginea cinematografică, mai exact, modul în care gramatica vizuală a fost sacrificată pe altarul rezoluției 4K. Ai observat că romcom-urile noi arată adesea ca un tutorial de beauty de pe YouTube sau ca o reclamă la mascara? Totul extrem de clar,Continue reading „De ce romcom-urile nu mai au farmecul anilor 2000?”
Cred că e mai bine de un an de când m-am uitat la ultima mea K-dramă. Acum două seri mi-am zis: am nevoie să-mi las creierul pe mod avion puțin, să mă uit la ceva ce nu cere prea mult efort mental. Și așa am căutat vreo cinci minute pe IMDb și am ajuns laContinue reading „Boyfriend on Demand: o farfurie de clișeu, pe pat de clișeu, cu garnitură de clișeu”
De ce nu mai simțim „fluturi” în 4K? Romcom-ul nu a apărut de nicăieri, ca un trend trecător pe care îl uiți până mâine. El are în spate o întreagă „dinastie” începută în vasta lume a Hollywood-ului. Genul s-a format în timp, ca un bulgăre de zăpadă care a adunat ce era mai bun dinContinue reading „De ce romcom-urile nu mai au farmecul anilor 2000?”
Când spui cinematografia românească, gândul zboară imediat la cadre lungi, dialoguri minimaliste și drame sociale grele, o estetică ce a definit realismul dur post 2000. Această „școală a privirii” a impus un standard de onestitate brutală, dar, în timp, a creat și o anumită inerție formală. La 25 de ani de la Marfa și banii,Continue reading „Ritmul noului delir cinematografic românesc”
E aproape imposibil să vezi câteva episoade din Sex and the City și să nu ajungi la discuția inevitabilă din orice grup de prietene: „Tu ești clar Miranda”, „Ba nu, eu sunt Carrie”. Serialul a devenit mai mult decât un show despre viața din Manhattan; a devenit un test informal de personalitate culturală, un felContinue reading „Choose your fighter: cele 4 arhetipuri din Sex and The City”
Există ceva reconfortant în modul în care Hollywood-ul alege să ne salveze de la pieire? În Project Hail Mary, regizat de Phil Lord și Chris Miller, apocalipsa nu e disperare, ci mai degrabă o problemă de matematică, rezolvată cu un marker și multă carismă. Filmul ne propune un soi de optimism incurabil, în care universul,Continue reading „Suntem singuri sau doar prea plini de noi?”
Codul Hays a apărut într-un climat social tensionat, în care morala publică devenise o preocupare majoră în Statele Unite. Totul a început cu un val de panică morală alimentat de o serie de scandaluri celebre care au șocat opinia publică, precum cazul Roscoe „Fatty” Arbuckle. Din acele momente a început să se degaje ideea căContinue reading „Codul Hays: Când cenzura era cel mai bun scenarist de la Hollywood”
Într-o Americă obsedată de francize reciclate, universuri cinematografice care nu mai mor și popcorn la găleată industrială, un film despre spaima unui om într-un submarin ruginit, care navighează în întunericul înfricoșător al unui ocean de sânge, a reușit să facă ceva aproape imposibil: să aibă succes. Vorbesc despre Iron Lung, adaptarea cinematografică a jocului indieContinue reading „Iron Lung: Un film făcut de un YouTuber a dat clasă la box office”