
Acum trei zile a apărut ultimul episod din serialul The Boys. Dacă nu l-ai urmărit dar ești masochist cu FOMO, serialul apărut în 2019 e despre un rag-tag team ce are ca scop expunerea unei multinaționale de divertisment și supereroii degenerați pe care îi promovează. Oarecum Justițiarul de Berceni vs. Disney, însă mai elevat și chiar mai eficient.
Imaginea companiei Vought International e echipa The Seven: o parodie la Liga Justiției condusă de propriul Superman labil psihic și egocentric – Homelander (Anthony Starr).
Cu temele la zi

Dacă ai văzut tot serialul, poate mai știi că începutul a fost epic și s-a remarcat printr-o combinație de sarcasm, cinism și discurs anti-capitalist. Era un răspuns la toată oboseală cauzată de ani întregi de slop cu supereroi. Billy Butcher – liderul The Boys jucat exemplar de Karl Urban – spune audienței cu un zâmbet golănesc: „eroii tăi nu sunt sfinți. Sunt tot oameni cu slăbiciuni și s-ar pișa pe tine dacă ar ști că exiști, iar singura reacție sănătoasă este să te piși și tu pe ei ca să egalezi balanța de putere”.
Pentru că supereroii din The Boys sunt doar o metaforă pentru idoli, puterea care îi corupe și modul în care profită de tine. Fie că e vorba de politicieni, miliardari, vedete sau profeți (mulți din ei super-eroi în serial), omul de rând e mereu cel care are de suferit. Ocazional, se mai face mișto de manosferă, activismul performativ, reality show-uri și tele-evanghelism.
Fiind martori la inegalitățile degeneraților cu superputeri, gașca The Boys ia mesajul nietzschean la propriu și chiar îl omoară pe Dumnezeu.
Pe față

După 5 sezoane și un total de 40 de episoade, Homelander e bătut, umilit și ucis de Billy Butcher și gașca în direct în fața Americii întregi.
Deși adaptat după o bandă desenată omonimă a lui Garth Ennis, serialul a ajuns o critică directă la Administrația Trump, iar ultimul episod e fantezia supremă.
Cu toate astea, oamenii au fost nemulțumiți și motivele sunt pertinente:
Da – calitatea serialului a scăzut dramatic cu fiecare sezon.
Da – Starlight a fost aproape irelevantă de ceva timp și actrița s-a buhăit rău de la operații estetice până în punctul în care fiecare scenă cu ea a ajuns greu de văzut.
Da – ultimul sezon s-a axat excesiv pe anticiparea spinoff-ului Vought Rising și s-a băgat fanservice la greu cu actori principali din serialul Supernatural, văzând că audiența respectivă a migrat la The Boys, grație lui Jensen Ackles.
Da – uneori au fost prea multe glume cu organe genitale și devenise mai degrabă pueril și jenant decât amuzant.
Da – Sister Sage clar nu ia decizii de cel mai inteligent om din lume, dar aici e vina creatorilor pentru că un personaj nu poate fi mai inteligent decât omul care l-a scris.
Da – te-ai uitat degeaba la Gen V, pentru că Marie Moreau și gașca s-au dovedit a fi complet irelevante în concluzia The Boys.
Da – ultimul episod a fost un gunoi grăbit, dar măcar și-a făcut datoria față de fani și nu a terminat povestea în coadă de pește la fel ca Game of Thrones sau The Sopranos.
Lista continuă mult și bine.
Concluzii

Însă un final perfect nu există aproape niciodată în seriale. Sunt prea multe variabile de luat în calcul: studio-ul reduce bugetul, platforma de streaming cere un deznodământ cât mai repede, scenariștii sunt adesea idioți (lucru confirmat inclusiv în serial), povestea se întinde mai mult decât planul inițial și însăși audiența devine greu de satisfăcut. Motivul din urmă e un semn clar că serialul a fost bun cândva, altfel nu ar fi creat niciodată așteptări așa mari.
Creatorii au reușit totuși să facă ceva ce ne-am dorit cu toții: un show cu super-eroi exclusiv pentru o audiență matură, spre deosebire de restul serialelor din același gen, toate pasteurizate, formulaice, pentru copii și care nu supără pe nimeni.
Mai mult de atât, e greu să adaptezi lucrările lui Garth Ennis pentru televiziune. Comparativ cu adaptarea Preacher, serialul The Boys a fost incredibil.
Și dacă simți că ai rămas cu un gol, Invincible sau Peacemaker sunt în esență cel puțin la fel de bune ca The Boys.
