Author Archives: Sebastian Ștefan

Pentru oamenii pasionați de cărți și care lucrează în industria cărții, într-un fel sau altul, Festivalul de Literatură și Traducere Iași (FILIT) este această bulă idilică în care se pot întâlni cu persoane din domeniu, autori preferați, poeți, prozatori, traducători, editori, critici literari, distribuitori de carte, jurnaliști, organizatori și persoane care citesc. Pentru câteva zile,Continue reading „Retrospectiva FILIT: notițe și gânduri de păstrat”

Știi acel moment în care tot ce ai reușit să reprimi de-a lungul timpului brusc reînflorește ca un câmp de crini sângeroși? Asta e I Saw the TV Glow pentru mine; să mă uit la el a fost un proces cathartic. Nu am reușit să mă uit în întregime la tot din prima încercare pentruContinue reading „Ține în tine, doar ține în tine Despre „I Saw the TV glow””

Duminica asta am avut neplăcerea de a viziona, în cadrul FNT, spectacolul Ultimele zile ale Elenei și ale lui Nicolae Ceaușescu, în dramaturgia Juliei Holewińska și regia lui Wojciech Faruga. Spectacolul pe cât de estetic, pe atât de superficial, a eșuat în a spune ceva nou cu privire la situația comunismului în România, care, dacăContinue reading „Ăla pe care îl tot resuscităm: lăsați-l fraților pe Ceaușescu să moară.”

„Concerning my daughter” de Hye-Jin Kim  e cartea care își pune serios întrebarea „ce înseamnă să-ți pese?” și sub ce forme se poate manifesta sentimentul acesta. Poticnită de prejudecăți, diferențe generaționale și standarde societale profund însămânțate, grija poate lua forma disprețului, frustrării, urii, sau, din contră, a sacrificiului de sine. Conflictul principal se află întreContinue reading „Relații dificile între mame și fiice”

M-am simțit abandonată. Un copil cu ochii mici și verzi privește în gol, își freacă degețelele până îi transpiră și îl imploră pe Dumnezeu să fie mai bun cu el, să-i lase părinții acasă, în brațele sale. Dar Dumnezeu nu m-a auzit și m-a ignorat total, iar lacrimile unei puștoaice de câțiva ani nu l-auContinue reading „Absență și dor. Copiii care își așteaptă părinții și caută iubirea”

Niște pensule murdare și ciufulite zac pe masă. Își așteaptă rândul să fie folosite, una câte una. Ele tac, dar ce rămâne în urma lor, spune o poveste întreagă. Sunt personaje principale în camera asta mică, ușor sobră, însă cu un aer cald și primitor. Pereții sunt plini de lucrări – de pânze înghesuite ceContinue reading „Fără artă, lumea ar fi doar o schiță neterminată”

Gândindu-mă retrospectiv, atunci când eram mică, deşi ştiam matematică, nu mă pricepeam foarte bine la numere. Undeva pe la şapte ani, aveam impresia că vârsta de douăzeci de ani este cea de la care începi să „te pui pe picioare”, să „te aşezi la casa ta”, căci la treizeci eşti aproape mort (mă folosesc deContinue reading „20 de lucruri pe care le-am învățat înainte de 20 de ani”

Proiectul F-SIDES Chapters a început în 2022 pentru a suplini nevoia tinerilor de a avea un spațiu în care să vizioneze filme de artă și filme regizate de femei, dar și de a participa la discuții asumate despre feminism și identitatea de gen, despre procesele politice și istorice care au avut impact asupra drepturilor omului,Continue reading „F-SIDES Chapters: cinecluburi educaționale pentru adolescenți”

Despre spectacolul Ierbar, în regia lui Radu Afrim Primul meu contact cu universul teatral al lui Radu Afrim a fost în 2019, când spectacolul Dansul Delhi a îmbrăcat scena Teatrului Național din Iași. Un spectacol organic, carnal, care mi-a lăsat impresia de efervescență și visceralitate. Extravaganță necesară, asumată complet, dezgolire a trupului și minții, perfectContinue reading „Nu e chiar greșit nici ce ai spus tu. „

Te-ai trezit vreodată în mijlocul orașului, orientându-te cu Google Maps sau verificând linkul pentru un meeting online, doar ca să vezi că nu ai suficiente date sau că nu te poți baza pe conexiunea de internet? Într-o lume care e suntem tot mai conectați, tot workflowul nostru zilnic depinde de Internet. Lipsa lui nu eContinue reading „Cum să nu rămâi niciodată fără net „

Junky sau Junkie: Confesiunile unui narcoman irecuperabil este romanul de debut al lui William S. Burroughs, publicat în 1953 și semnat la lansare sub pseudonimul William Lee. General acceptat ca fiind un roman semiautobiografic, povestea urmărește procesul-spirală pe care afundarea în dependența de narcotice o reprezintă pentru protagonistul Bill Lee, de la primul contact, descrisContinue reading „„O dată un drogat, pe veci un drogat. Poți să te oprești din a folosi, dar nu scapi niciodată, după prima dependență””

Someone must have been telling lies about Josef K., because he had done nothing wrong, but one day he was arrested. Uneori simt că unele cărţi apar atunci când eşti pregătit să le citeşti sau atunci când ai nevoie de ele. „Procesul” de la Franz Kafka m-a lăsat cu un mare semn al întrebării şiContinue reading „Impactul lui Kafka asupra noastră”

Vai ce păr lung frumos, să nu cumva să-l tunzi prea mult! Luăm doar vârfurile, așa-i? Asta aud de când mă știu. Am crescut păstrând cu sfințenie regula de doar două degete din vârfuri. Și mă tund de două ori pe an.  Primăvara asta am hotărât că nu e nimic sfânt, cu atât mai puținContinue reading „Tunsori pentru oameni timizi”

Puțin context înainte de a vă descrie cum a fost să alerg (mă rog, mult spus alergat) la primul meu maraton. Niciodată nu le-am avut cu alergatul, la școală mai mereu fiind printre ultimii la proba de viteză. Într-o seară, m-am trezit pe grupul de anunțuri al clasei cu un mesaj din partea profului deContinue reading „Nu alerg nici după autobuz – ce am căutat la un maraton?”