Reporterii Gen, revistă au fost prezenți la evenimentul Civic Unicorns, organizat de Fundația Friends for Friends, unde s-a vorbit despre modele de implicare civică ce determină companiile să se implice în comunitate. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai societății civile, ONG-uri, fundații comunitare, dar și reprezentanții ai companiilor. Noi am vorbit cu Laura Cireașă de la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu Ovidiu Ana de la Fundația Orange și cu  Alina Kasprovschi de la Fundația Comunitară București.

Claudiu Popescu

1. Cum vedeți implicarea tinerilor din România în momentul actual? Există o evoluție în ultimii ani?

Laura Cireașă: Văd o evoluție a modului de implicare a tinerilor, dar cred că este foarte contextualizată. Tinerii par a fi foarte selectivi în cauzele sau inițiativele în cadrul cărora se implică. De exemplu, văd foarte multă efervescență în inițiative ce țin de schimbările climatice și modul în care acestea ne afectează la nivel general, văd tineri implicați activ în acțiuni de voluntariat și mai conștienți de beneficiile pe care acestea le aduc la nivel personal și profesional, văd tineri la proteste, văd inițiative precum cea a voastră, foarte refreshing pentru presa din România. În același timp, deși observ inițiative punctuale, sunt tot mai puțini tineri interesați de domeniul politic, de aspecte ce țin de administrația locală sau centrală – de exemplu sunt tot mai puțini tineri prezenți la alegeri. Deși sunt destul de multe inițiative de implicare a tinerilor în zonele urbane și chiar și în rural, sunt în continuare foarte multe locuri unde nu există infrastructură pentru tineri, nici de petrecere a timpului liber, nici pentru activități de dezvoltare personală, iar asta diminuează foarte mult implicarea lor.

Ovidiu Ana:  În ultimii ani, o mare parte dintre proiectele Fundației Orange au fost realizate în beneficiul tinerilor care încercau să își croiască, prin intermediul educației digitale, un drum profesional relevant pentru realitatea erei digitale sau să se orienteze mai bine în carieră. Am fost în repetate rânduri surprinși de interesul tinerilor pentru schimbările prin care trece societatea, mai ales din perspectiva tehnologiei, ce joacă un rol din ce în ce mai important în viața personală, dar și în cea profesională. Lucrul acesta ne-a întărit ideea că trebuie să căutăm să înțelegem ce îi preocupă și să pornim de acolo dialogul cu ei. Sunt o generație „nativ digitală” în adevăratul sens al cuvântului, și pentru ei nu există job sau viitor care să excludă prezența tehnologiei, utilizarea sau programarea roboților pentru diferite acțiuni sau folosirea inteligenței artificiale. Evoluția spre tehnologie este vizibilă cu fiecare an care trece și e important să o conștientizăm cu toții pentru a crește azi oameni bine pregătiți pentru viitor.

Când spunem „tineri”, avem tendința de a-i pune pe toți într-o mulțime omogenă ce are trăsături diametral opuse generației X. Însă, fiecare tânăr cu care am interacționat în scurta perioadă post-pandemie ne-a destrămat încet, încet aceste tendințe.

Am lucrat cu tineri care s-au implicat în ateliere de producție digitală, și chiar și-au impresionat profesorii cu dedicarea lor dincolo de orele de la școală. 

Am întâlnit tineri care și-au dorit să facă o schimbare în parcursul lor educațional, conștienți fiind de faptul că fără o componentă digitală nu vor avea viitor în meseriile pe care le-au ales. 

Alina Kasprovschi: Noi ne întâlnim cu tinerii din România la Swimathon, evenimentul nostru de strângere de fonduri prin înot. Avem înotători de la 4 la 74 de ani, și cel mai important e că fiecare nu vine doar ca să înoate ci, mai ales, ca să strângă bani pentru un proiect în care crede. De exemplu, de vreo cinci ani, vedem echipele de înotători juniori de la Clubul Sportiv Bluemarin, care sunt printre cei mai tari fundraiseri pentru cauzele pe care le aleg. Anul ăsta, am avut puști din Constanța care au strâns bani de la colegii lor pentru terapie la domiciliu pentru copiii bolnavi de cancer și au mai și venit la București să înoate. Și mai sunt, în fiecare an, cel puțin jumătate din voluntarii noștri, fără care evenimentul Swimathon București n-ar avea cum să se întâmple. 

Nu știu dacă e o evoluție în ultimii ani, pentru că Bucureștiul are peste 180.000 de copii și tineri sub 18 ani, iar noi interacționăm cu câteva zeci, poate o sută. 

Dar ce vedem în fiecare an este energia și cheful lor de a face lucruri, fără să aștepte recunoaștere sau orice altceva în schimb. Am mare încredere că țara asta se poate schimba datorită celor care acum încă sunt la școală și fac teme, dar deja încep să facă lucruri mari.

2. Aveți un exemplu de eveniment/activitate unde ați fost surprins de tineri (numărul lor/implicare)? 

Laura Cireașă În „bula” mea de activitate cred că sunt puțin privilegiată în sensul în care ajung să văd multe contexte de activare a tinerilor. Exemplul de care sunt cel mai aproape este programul gestionat chiar de FDSC – comunitatea Trillenials – un program destinat tinerilor între 18 și 35 de ani ce sunt interesați de subiecte sociale sau civice și care vor să se implice în structuri asociative. Programul durează între 6 și 12 luni și cred că cel mai mult mă încântă, pe lângă entuziasmul și dorința lor de afirmare, faptul că doresc să se „pregătească” formal pentru mediul ONG, să înțeleagă mai bine contextul lucrului în ONG din România. Mă gândesc la ei ca la viitori lideri ai sectorului.

Ovidiu Ana: În multe dintre proiectele Fundației Orange sunt implicați tineri, în special cei care provin din medii defavorizare sau zone în care tehnologia e mai greu accesibilă. Misiunea noastră ca fundație este să ducem tehnologia cât mai departe, în zone rurale, în zone cu acces limitat la educație digitală, la acea categorie de tineri care merită șanse egale și au nevoie de incluziune. Dar și un astfel de program, în care intervenția este în mare parte unidirecțională, în care ne propunem rezultate doar în plan educațional, suntem surprinși de efectul libertății de a decide cât și ce fel de implicare este potrivită fiecăruia dintre tineri. O comunitate mică poate să-și găsească un țel comun, o motivație puternică, un sentiment de „ownership”.

În programul Solidarity FabLab avem peste 1000 de tineri din 3 județe, care din 2020 și până în prezent au participat la cursuri de utilizare a tehnologiei pentru meserii uzuale. Acești adolescenți sunt, majoritatea, elevi ai liceelor tehnologice care au învățat să programeze și să utilizeze imprimantele 3D. 

Spre bucuria noastră, în liceul din Tg. Ocna libertatea de a-și organiza activitățile practice în laboratorul amenajat și de a instrui și alți colegi, peer-to-peer, a condus încet către idei de depășire a cadrului școlar, prin idei de antreprenoriat. Astfel, printr-o mica asociație create la nivelul școlii, în care și tinerii elevi au un rol important, s-au câștigat  parteneriate cu antreprenori din zonă, cu Salina Târgu Ocna și cu o bancă pentru care livrează brelocuri și alte obiecte imprimate 3D. Lucruri mici, cu valoare pentru comunitatea locală: ceasuri artizanale, obiecte decorative pentru masă, suporturi de șervețele, desfăcătoare de dopuri etc. Multe alte  obiecte utile au prins viață 3D, printre care și modele anatomice pentru lecții de biologie. FabLab-ul școlii primește comenzi de produse din partea micilor întreprinderi locale, iar materialele realizate în atelierul de textile ajung la târgurile din localitate- sau din zonă.

E doar un mic exemplu din ceea ce se întâmplă atunci când le dai tinerilor instrumentele potrivite, care ulterior le pot pune imaginea și creativitatea în valoare. În acest mod îi pregătești mult mai eficient pentru meseriile viitorului, acele meserii care poate nu s-au inventat încă dar care sigur vor pune preț pe adaptabilitate și pe un background de educație digitală. 

3. Ce sfaturi aveți pentru ei?

Laura Cireașă: Don’t give up! 😊 Chiar dacă lumea privește tinerii din ziua de azi cu destul de multă reticență, nu renunțați să munciți sau să luptați pentru ceea ce vă doriți!

Ovidiu Ana: Pentru tineri avem același sfat pe care îl dăm și colegilor noștri în relație cu aceștia: fiți curioși să-i cunoașteți pe cei din alte generații, discutați și veți găsi spații de a crește idei. 

Credem cu tărie că educația formală și informală sunt singurele modalități de a avea un viitor mai bun și de a crea o societate mai bună.

Alina Kasprovschi: Să aibă răbdare cu noi, ăștia majori. Și să aibă încredere în puterea lor de a schimba lumea în care vor trăi ca Alina Kasprovschi: Varianta pesimistă e că prea mulți din cei care produc valoare vor pleca din țară. Că vom continua tendința care face România să aibă cel mai mare exod de populație activă dintre țările care nu sunt într-un război.

Varianta optimistă e că oamenilor li se face dor de țară, prieteni, orașe și comunități. Și se întorc în număr mare, să construiască pe bune o țară ca afară.

adulți. 

4. Unde vedeți România în 10 ani?

Laura Cireașă: Asta e o întrebare foarte grea, mai ales că anul ce vine avem 4 rânduri de alegeri, al căror rezultat poate influența foarte mult acest viitor. Dacă ar fi să las la o parte realismul și să mă gândesc la ce mi-aș dori pentru România peste 10 ani, mi-aș dori mai multă înțelegere poate, într-o lume care pare din ce în ce mai divizată.

Ovidiu Ana: România va fi mult tehnologizată peste 10 ani, multe meserii tradiționale vor dispărea, altele se vor reinventa cu ajutorul tehnologiei. Din acest motiv credem că toate acțiunile menite să pregătească generațiile actuale de tineri, trebuie atent orientate spre factorul digital, cu grijă pentru mediul înconjurător și pentru societate. Tehnologia digitală este instrumentul ce va fi utilizat de membrii unei societăți ce se formează astăzi, de aceea, digitalul și implicarea în comunitate trebuie să fie complementare.

5. Aveți exemple de modele de implicare civică din comunități care au avut succes în România?

Laura Cireașă: Un exemplu chiar foarte recent, poate mai degrabă aflat la început de drum, dar cu siguranță de urmărit: comunitatea din Bălan, județul Harghita, care are un model de colaborare de invidiat între instituția primăriei și parte din organizațiile neguvernamentale locale, a început un proces mai structurat de organizare comunitară. Chiar acum 2-3 săptămâni FDSC a facilitat un eveniment de conectare între oamenii din Bălan și 15 alte ONG-uri din București și din țară (Laboratorul Creștem Comunități În Stare de Bine) și au rezultat 4 idei de inițiativă pentru Bălan care urmează să fie puse în practică în perioada următoare.

Ovidiu Ana: În vara acestui an, Fundația Orange a inaugurat Orange Digital Center, un loc pentru noi șanse, în care tinerii de peste 18 ani pot participa la cursuri gratuite din sfera IT sau la cursuri practice care implică folosirea tehnologiei. Sentimentul de apartenență la o comunitate creată în jurul acestui program a condus la implicarea câtorva tineri în activitățile organizațiilor ce implementează programul. Nu cifrele sunt relevante, ci faptul că și un program care răspunde unor așteptări punctuale, din domeniul educațional, poate să fie un mediu de promovare a implicării civice, dacă are oamenii potriviți. 

Alina Kasprovschi: Spun ce știu eu foarte bine. Fundațiile comunitare, 17 la număr astăzi, au schimbat fața comunităților din România în ultimii 15 ani. În timpul ăsta, fundațiile comunitare au strâns 31,5 milioane de euro din comunitățile lor s-au finanțat peste 9.400 de proiecte locale, burse sau cazuri medicale. Doar din evenimente sportive, unde participanții strâng bani de la familie, colegi, proiecte, s-au strâns 5,5 milioane de euro. Doar la București, la Swimathon, am avut peste 5.000 de înotători de-a lungul timpului, care s-au implicat să strângă bani pentru proiecte. 

Comunitățile se mișcă, oamenii încep să aibă încredere în ei înșiși și în oamenii de lângă ei. Cred că de aici poate veni schimbarea într-o țară, pentru că doar împreună putem să facem să se întâmple lucrurile mari pe care ni le dorim.