Refugiați ucraineni așteptând să primească alimente. Caritas are parteneriat cu Banca de alimente

4,215 cetățeni ucraineni sau 1,338 de familii. Acesta este numărul refugiaților ucraineni sprijiniți de Confederația Caritas de când a început războiul din Ucraina. Fie că e vorba de ore de limba română, sprijin cu alimente, ședințe de terapie sau eliminarea stigmatului legat de refugiații ucraineni, prin proiectul „SOLIDAR cu drepturile celor vulnerabili!”, cetățenii care au fugit din calea războiului continuă să fie ajutați la aproape doi ani de la invazie.

Confederația Caritas din România s-a constituit în 1994 și este formată din zece organizații, cinci dintre ele fiind mai aproape de granița cu Ucraina: Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca și Iași, ceea ce a făcut posibil în prima lună de război ajutorarea rapidă al ucrainenilor. După perioada de criză, Caritas și-a extins programele pe care le avea pentru persoanele vulnerabile din România pentru a ajuta pe termen mediu refugiații ucraineni. 
Una dintre problemele cu care se confruntă refugiații ucraineni este găsirea unui loc de muncă, iar pe lângă intermedierea dintre viitorul angajat și angajator, Caritas oferă sprijin familiilor printr-un program de afterschool. După orele online din Ucraina, copiii refugiați învață împreună cu Anca, profesoară de limba română, și cu Maria (Masha, cum îi spun copiii) ucraineană și matematică, în centrul din București.

Grupele de la ora de română sunt variate. De obicei copiii de clasa I lucrează cu cei de a II-a, iar a III-a cu a IV-a, însă depinde și de cum pot părinții să îi aducă

Primele ore de română au început anul trecut în mai, iar de atunci grupele s-au tot schimbat. Copiii sunt toți din clasele primare, iar cei mai mulți înțeleg deja conversații de bază în limba română. Anca îi învață în funcție de natură și de curiozitățile lor, povestind că într-o zi ploioasă unul dintre copii voia să învețe despre „grămezile de apă de pe străzi” și așa au învățat împreună despre vreme. 

Nu doar copiii învață română în funcție de curiozitățile lor, ci și părinții sau bunicii lor. În cadrul orelor pentru adulți, refugiații care în Ucraina erau manageri, farmaciste, medici ginecologi, antrenori de sport, pensionari sau chiar studenți, învață în funcție de nevoile lor, gramatică și vocabular. De exemplu, dacă mamele trebuiau să rezolve probleme financiare, orele de română erau centrate pe vocabularul „La bancă”. 

Ivan are aproape șapte ani și învață litera „ș”

Maria, cealaltă profesoară, era studentă la Pedagogie când a început războiul. Acum predă ucraineană și matematică copiilor din Ucraina. Alături de ea, alți 31 de ucraineni au fost angajați de Caritas, de la bucătari, educatoare și până terapeuți ca Ira, care oferă ședințe individuale celorlalți refugiați.

Pe lângă sprijinul de subzistență, Caritas vrea să ajute și la eliminarea stigmatizării care există față de refugiații ucraineni, prin proiectul „SOLIDAR cu drepturile celor vulnerabili!”. În cadrul acestui proiect, finanțat prin Active Citizens Fund, se organizează zile culturale, care aduc persoanele vulnerabile din Ucraina și România împreună. Primul eveniment de acest tip a avut loc la Oradea, unde s-au degustat mâncăruri tradiționale din ambele țări, s-a ascultat muzică, s-a vizionat un film ucrainean. Copiii s-au jucat împreună, iar bariera de limbă a dispărut. 

Pe 19 octombrie, zeci de adulți și copii, români și ucraineni s-au întâlnit la un eveniment cultural din Oradea; foto: Caritas 

Următoarele două evenimente culturale vor avea loc la București (4 noiembrie) și Iași (25 noiembrie). În cadrul proiectului se urmărește ca nivelul de solidaritate cu refugiații ucraineni să crească. 

Un alt mod prin care Caritas vrea să ajute e prin încercarea de a elimina stereotipurile precum „refugiații ucraineni sunt bogați, stau la hotel pe litoral și au mașini scumpe” este seria de interviuri „Perspectiva mea”. Prin acestea, refugiații ucraineni sunt încurajați să vorbească despre viața lor de dinainte de război și cum au ajuns în România. 

Sunt zece interviuri cu cetățeni ucraineni, iar unul dintre ele o prezintă pe Olga Tymofeeva, care a rămas în Oradea după ce copiii ei s-au îmbolnăvit. „Niciodată nu ne-am gândit că cel mai important lucru pe care îl putem lua cu noi sunt doar persoanele mai apropiate – copiii, părinţii”, mărturisește refugiata ucraineană, care, după izbucnirea războiului, a lăsat afacerea la care a lucrat peste zece ani și a fugit din Cernăuți în România.

Tot din seria testimonialelor, prin care Caritas vrea să oprească știrile false despre refugiații ucraineni, face parte și Olga Mishyna. Vârstnica din Odesa a povestit că pe 24 februarie 2022 urma să sărbătorească ziua de naștere a nepotului ei, însă nu a mai apucat din cauza războiului. Ea a mărturisit că atunci a venit la Iași cu mâinile goale, din cauza bombardamentelor, și că aici a primit tot ce avea nevoie.

Autor și fotografii: Alexandra Clapa

Editor: Alex Ciocan

„SOLIDAR cu drepturile celor vulnerabili!” în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale este sprijinit de Active Citzens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.