Copiii reprezintă pentru mine un subiect recurent în perioada aia a lunii, când hormonii se răzvrătesc împotriva propriei mele existențe. De fiecare dată, mintea mea ajunge să se poticnească într-o gaură de vierme plină de retorici nesfârșite. Astfel, s-a născut acest articol, din gândul că alte fete au parte de aceste nesiguranțe și din nevoiaContinue reading „Ideea de a avea copii mă neliniștește teribil”
Nu mai e o temă nouă faptul că artiștii nu sunt sfinți. Dar doare când unul dintre cei pe care îi asculți scoate pe gură ceva rasist, homofob, misogin, xenofob și lista continuă sau când ies la iveală acțiuni complet inacceptabile. Se simte ca o despărțire: ai trăit cu muzica lui, și acum, brusc, totulContinue reading „Separăm muzica de artist? De când ascultăm muzica cu moralitate”
Omul ca adăpost, ca și suflet-aparent pereche, omul ca și plasă de siguranță, suport etern, omul devotat, obsedat, posesiv și posesor, omul ca obiect al relației, relația sănătoasă, relația-colivie, relația-momeală, relația ca extensie a sinelui și a încrederii de sine, relația fragilă, gata să se rupă, corespondentă unui suflet cu atât mai rupt de realitateContinue reading „u r mine”