În martie 2023, o remarcabilă operațiune de salvare transfrontalieră a evidențiat starea în evoluție a serviciilor medicale aeriene în Europa de Est. O fetiță româncă de 7 ani, grav rănită în timp ce schia în stațiunea bulgară Bansko, a necesitat asistență medicală urgentă. Tratată inițial la un spital din Sofia, starea ei a rămas critică. Confruntându-se cu opțiuni limitate, SMURD-ul României (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare) a decis să intervină. Un elicopter SMURD a fost trimis în Bulgaria și a reușit să transporte fetița din Sofia la Spitalul de Urgență pentru Copii din București, unde putea primi îngrijiri specializate.
Această operațiune a evidențiat diferențele semnificative în capacitățile ambulanțelor aeriene între România și Bulgaria. În timp ce România se mândrește cu un sistem de ambulanță aeriană foarte dezvoltat, Bulgaria s-a confruntat cu dificultăți în furnizarea de servicii medicale aeriene fiabile. Absența elicopterelor medicale în Bulgaria până recent se datorează vânzării singurelor ambulanțe aeriene ale țării în 2019, după ce Heli Air, o companie privată, nu a reușit să primească sprijin guvernamental. Drept urmare, Bulgaria a fost singura țară din Uniunea Europeană fără elicoptere medicale timp de patru ani, evidențiind o lacună critică în serviciile medicale de urgență.
Cum a construit România un serviciu de ambulanță aeriană de succes
Inițial înființat în 2003 și ulterior actualizat și modernizat, sistemul de ambulanță aeriană al României a devenit o parte esențială a infrastructurii sale medicale de urgență. Succesul sistemului se datorează în mare parte investițiilor strategice, coordonării între agențiile ministerelor sănătății și interne și finanțării din partea UE. Sistemul funcționează sub protecția Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), care guvernează SMURD. De la înființare, SMURD a reușit să stabilească o flotă de nouă elicoptere și două avioane, inclusiv elicoptere avansate EC-135 și Black Hawk. Acestea sunt echipate cu tehnologie medicală de vârf, permițându-le să ofere intervenții salvatoare, în special în zone greu accesibile, unde ambulanțele terestre ar putea avea dificultăți. Elicopterele Black Hawk, cu capacitatea lor dublă de transport, pot transporta simultan doi pacienți în stare critică și sunt, de asemenea, capabile de operațiuni multirol, inclusiv stingerea incendiilor și salvări maritime.
Serviciul de ambulanță aeriană din România acoperă atât zonele urbane, cât și cele rurale, având 10 baze aeromedicale care asigură acoperire la nivel național. Flexibilitatea sistemului permite redistribuirea resurselor, asigurând răspunsuri rapide în locații izolate. Piloții și echipele medicale specializate sunt bine pregătiți pentru a gestiona diverse urgențe medicale, inclusiv transportul neonatal cu incubatoare specializate. Finanțarea din partea UE a jucat un rol crucial în menținerea costurilor operaționale scăzute, care sunt mult mai mici decât cele ale serviciilor private de ambulanță aeriană.
Acest sistem a ajutat la salvarea multor vieți. De exemplu, în 2013, au fost un total de 1.851 de misiuni primare și secundare, iar numărul s-a dublat în 2016, ajungând la 3.660 de misiuni în întreaga țară.
În ciuda progreselor, sistemul de ambulanță aeriană din România se confruntă cu provocări din cauza condițiilor meteorologice, în special în regiunile montane. Cu toate acestea, DSU continuă să îmbunătățească flota și serviciile prin investiții suplimentare și planuri de extindere a capacității serviciului. „Toate aceste instituții lucrează sub umbrela Departamentului pentru Situații de Urgență… pentru a interveni cât mai repede posibil și a salva cât mai multe vieți posibil” spune Bogdan Toma, purtător de cuvânt al DSU. Scopul este de a crește continuu capacitatea de intervenție și de a reînnoi echipamentele acolo unde este necesar. Acest lucru asigură că România poate oferi îngrijire medicală rapidă și eficientă în situații de urgență, salvând nu doar vieți, ci și reducând povara financiară a serviciilor privatizate.
Peste Dunăre: Nu este vorba doar despre elicoptere
Pe de altă parte, Bulgaria s-a confruntat cu întârzieri semnificative în stabilirea unui sistem complet funcțional de ambulanță aeriană. Lipsa elicopterelor medicale a fost o problemă serioasă, mai ales în zonele îndepărtate unde transportul pe teren este dificil.
Jurnalista Olya Stoyanova, care a urmărit această problemă timp de cinci ani, subliniază blocajul birocratic în stabilirea unui Centru de Urgență Medicală Aeriană: „A fost o mare dezbatere dacă ar trebui să fie o structură independentă, să cadă sub un minister sau să facă parte din echipele de urgență. Dar, cu schimbările constante ale guvernului, nimeni nu a fost dispus să își asume responsabilitatea. S-au format consilii, dar dacă totul rămâne la nivel birocratic, nimic nu se va întâmpla vreodată”
Provocările Bulgariei depășesc resursele — adevărata problemă este lipsa unei strategii coerente. „Nu este vorba doar despre transport sau centre; este vorba despre leadership. Un sistem funcțional nu se construiește doar pe elicoptere sau avioane — necesită un plan bine structurat. Fără acesta, tot ce avem sunt vehicule, nu o soluție” spune Stoyanova.
După ani de întârzieri, Bulgaria a făcut un pas semnificativ înainte în 2023 prin atingerea unui acord pentru achiziționarea de ambulanțe aeriene de la compania italiană Leonardo. Primul dintre cele opt elicoptere a sosit în Bulgaria în februarie 2024, iar alte două erau așteptate până la sfârșitul anului, însă întârzierile din lanțul de aprovizionare global au întârziat sosirea elicopterelor rămase. Al doilea elicopter pentru furnizarea asistenței medicale de urgență prin aer a aterizat în Bulgaria abia în februarie anul acesta. Acesta este deja poziționat la o bază aeriană din Sliven, un oraș din sud-estul Bulgariei. Baza îndeplinește toate cerințele de reglementare și are chiar suficient spațiu pentru a găzdui două elicoptere, asigurând condițiile necesare pentru operarea și întreținerea lor în siguranță.
Cu toate acestea, nu este încă clar când va primi Bulgaria elicopterele rămase. Comanda de achiziție pentru elicoptere prevede un termen de întârziere permisibil de 60 de zile. După aceea, se impun sancțiuni pentru fiecare zi suplimentară de deviere de la termen, iar compania italiană ar putea face față unei sancțiuni totale de 500.000 BGN (250.000 de euro). Odată ce vor fi complet operaționale, aceste elicoptere vor acoperi întreg teritoriul Bulgariei, inclusiv zone care au fost anterior greu accesibile prin aer.
Dr. Vera Ivanova, care a participat la prima misiune de ambulanță aeriană a Bulgariei în iunie 2024, subliniază necesitatea mai multor elicoptere, în special pentru acoperirea nocturnă.
„Cu un singur elicopter (vara trecută), acoperirea întregii țări este o provocare. Toată lumea vrea ca acest lucru să se întâmple rapid, dar există o perioadă inevitabilă de așteptare. Odată ce vor sosi elicopterele rămase — ajungând la un total de opt — va fi posibilă acoperirea națională completă. După inspecțiile tehnice, fiecare elicopter va fi pregătit să răspundă rapid în zona sa desemnată.”
Noile elicoptere dispun de sisteme avansate de navigație și echipamente medicale de ultimă generație, special adaptate pentru salvarea aeriană. „Echipamentele sunt de top. A trebuit să adăugăm câteva consumabile și să dotăm rucsacii medicali, dar, în general, totul este adaptat pentru transportul aerian.” Aceste adăugiri sunt așteptate să îmbunătățească dramatic timpii de răspuns, în special pentru persoanele implicate în accidente și pacienții critici.
„Odată ce întreaga flotă va fi operațională, răspunsul de urgență va fi mult mai eficient,” concluzionează Dr. Ivanova. Ea spune că spațiul pentru elicoptere este limitat, iar altitudinea mare are efecte negative asupra organismului pacienților. Prioritatea este stabilizarea pacienților la sol pentru a minimiza intervențiile în timpul zborului.
În prezent, Bulgaria are șase baze de ambulanță aeriană în Sofia, Plovdiv, Sliven, Targovishte, Montana și Dolna Mitropolia. Guvernul a aprobat construcția de heliporturi în 20 de spitale, cu trei facilități autorizate și alte trei în curs de finalizare. În plus, piloții sunt foarte bine pregătiți și pot ateriza oriunde cu un raion liber de obstacole de 30 de metri.
În prezent, serviciul de ambulanță aeriană din Bulgaria este echipat tehnic pentru operațiuni nocturne, dar Bulgaria Heli Med Service nu a început încă misiunile de noapte. Se fac pregătiri, inclusiv asigurarea unor ochelari speciali de vedere nocturnă de la compania italiană Leonardo, conform Ministerului Transporturilor.
În ciuda progreselor, rămân provocări. Stoyanova recunoaște că înființarea unui Centru de Urgență Medicală Aeriană (AMEC) este un pas pozitiv, dar subliniază necesitatea unei coordonări mai bune: „Unități diferite, precum Serviciul de Salvare Montan, ar trebui integrate în sistem.”
Între timp, liderii politici au cerut o coordonare mai puternică între Ministerul Sănătății și alte instituții. Operațiunea de salvare transfrontalieră din 2023, în care a participat un elicopter SMURD românesc, a subliniat cât de crucial este un sistem de ambulanță aeriană bine funcțional în salvarea vieților, în special în timpul urgențelor transfrontaliere.
Sistemul de ambulanță aeriană din Bulgaria este încă în stadii incipiente, dar colaborarea între echipele de urgență, medici și spitale arată promisiuni. Dr. Vera Ivanova rămâne optimistă, subliniind că, deși provocările persistă, entuziasmul și cooperarea conduc la progres.
„Aceasta este complet nou pentru țară, și ne așteptam la mult mai multe probleme de coordonare. Deși unele detalii trebuie încă rafinate, centrele de Servicii de Urgență, medicii și spitalele lucrează cu o dedicare incredibilă. Toată lumea este complet implicată și dornică să ajute, ceea ce îmi dă o mare speranță pentru viitor,” împărtășește ea.
Acest articol face parte din proiectul Beyond Borders, organizat de Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria în parteneriat cu publicația românească Gen, revistă, cu sediul în București. Inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
