Siguranța cicliștilor în România, Bulgaria și Moldova este o problemă sistemică, întrucât România a raportat un deces al unui ciclist la fiecare două zile în 2022, iar Bulgaria a înregistrat cea mai mare rată de mortalitate a biciclistilor în accidente rutiere din Europa în 2023. Situația nu este mai bună nici în Republica Moldova, unde criza de siguranță a ciclismului a ajuns în atenția publică abia după ce un tânăr ciclist olimpic de 12 ani și-a pierdut viața în timpul antrenamentului cu bicicleta în 2022.

În aceste țări, lipsa măsurilor de protecție și a infrastructurii sigure nu doar că pune în pericol cicliștii, dar ridică și îngrijorări serioase cu privire la grija și siguranța celor mai vulnerabili participanți la trafic, în special copiii și tinerii.

Misterioasa bicicletă din Chișinău

În Chișinău, capitala Republicii Moldova, la intersecția dintre strada Pușkin și 31 August se află o mică bicicletă albă, pe care niciun localnic nu a văzut-o mișcându-se de la apariția ei bruscă, în urmă cu aproximativ doi ani. Semnul lipit de roata din spate poartă inscripția „În memoria cicliștilor care și-au pierdut viața în accidente rutiere” și include o fotografie a unui băiat tânăr pe o bicicletă sport.

Foto: Bianca Tănase

Aceasta este un „ghost bike” — un memorial lăsat pe marginea drumului în urma unui ciclist care a murit sau a fost grav rănit, de obicei din cauza unui accident provocat de un șofer de vehicul motorizat.

Această bicicletă a fost plasată în onoarea lui Valerian Railean, un campion la ciclism junior care și-a pierdut viața în timp ce se antrena pentru o competiție într-o suburbie a orașului. Moartea sa tragică, în februarie 2023, a dus la proteste în Chișinău, prin care s-a cerut autorităților să trateze cu mai multă seriozitate problema siguranței bicicliștilor.

„Am așezat bicicleta fantomă acolo, chiar dacă accidentul a avut loc în [suburbii], pentru că este un loc simbolic pentru bicicliști, ei se adună mereu acolo. Deci, este un loc cu impact și este important pentru comunitatea biciclistilor din Chișinău”, spune Ana Popa, co-fondatoarea Alianța Biciclete Chișinău.

Cazul lui Valerian nu este, însă, unic: cel mai recent incident în care un ciclist a fost lovit de o mașină a fost raportat pe 29 ianuarie, când un bărbat de 74 de ani a fost lovit mortal de un șofer de 40 de ani în timp ce mergea pe bicicletă.

O nouă pistă pentru biciclete, dar mai sunt multe de făcut

Orașul Chișinău a fost conceput pentru a fi accesibil cu autobuzul, mașina și linia de tramvai, iar arhitectura prietenoasă bicicliștilor a început să fie luată în considerare doar în ultimii ani, pe măsură ce oamenii au început să observe necesitatea de a acomoda o comunitate în creștere, de persoane care folosesc bicicleta pentru transport.

Noua pistă pentru biciclete, care începe chiar lângă monumentul lui Valerian de pe strada 31 August, a avut un impact semnificativ asupra infrastructurii pentru biciclete din capitală. Totuși Ana spune ca mai trebuie lucrată și extinsă:

„Va fi complet funcțională atunci când va fi conectată la o pistă pentru biciclete care leagă toate cartierele din Chișinău, toate sectoarele. Pentru că nu poți spune că o pistă pentru biciclete este perfect funcțională atunci când începe și se termină în centru. Trebuie să o conectezi cu toate sectoarele. Nu spun să se creeze o infrastructură pentru biciclete în tot orașul, dar dacă iau ce au făcut pe strada 31 August și continuă această idee de a conecta această stradă cu Botanica, cu Buiucani, cu Rîșcani, cu toate sectoarele orașului, pe principalele lor străzi, cred că acest lucru va crea o infrastructură pentru bicicliști considerabil mai bună. După asta, când vei vedea că funcționează, poți extinde rețeaua. Dar acesta ar fi un prim pas necesar.”

Deși o infrastructură bună pentru biciclete nu garantează neapărat siguranța bicicliștilor, în cel mai verde oraș din România, conform Green Community, Brașov, cicliștii se confruntă încă cu sentimente de anxietate.

„Oraș verde” cu drumuri riscante pentru bicicliști

Dana Munteanu este o biciclistă pasionată, foarte implicată în comunitatea cicliștilor din Brașov. Într-o zi, a avut un accident la sensul giratoriu de la marginea orașului, un moment care ar fi putut avea un final mult mai grav decât cel pe care l-a trăit. „Eram complet pregătită,” își amintește Dana, „am semnalizat intrarea în sensul giratoriu și apoi, din senin, a apărut o furgonetă cu volan pe partea dreaptă, venind din direcția opusă.” Șoferul a susținut că nu o văzuse și i-a atins ușor roata din spate a bicicletei, aruncand-o pe Dana aproape 10 metri. „Din fericire, am căzut pe zona verde a sensului giratoriu, nu pe drum. Rănile mele ar fi putut fi mult mai grave dacă aș fi lovit trotuarul în acea zi.”

Au trecut cam doi ani de atunci. Dana adaugă că a mers pe bicicletă pe stradă doar de câteva ori de atunci, deoarece preferă să folosească trotuarul, chiar dacă riscă o amendă. Traficul este de obicei mult prea aglomerat pentru a-și asigura propria siguranță. Acest tip de amendă este clasificată de Codul Rutier Român ca o sancțiune de clasa trei și poate costa cetățenii peste 170 de euro.

Deși este un fapt bine-cunoscut că numărul bicicliștilor din Brașov este în continuă creștere, Primăria nu ia măsuri pentru a construi o infrastructură prietenoasă acestora. Adulții sunt obligați prin lege să folosească acest mijloc de transport doar pe străzi, alături de mașini și vehicule motorizate. Copiii și adolescenții care merg cu bicicleta nu sunt luați în considerare în legislație deocamdată.

Datorită lipsei de acțiune din partea Municipalității, cetățenii au fost nevoiți să își asume inițiativa.

„Avem câteva oportunități posibile și fonduri potențiale din partea Uniunii Europene și a altor entități dispuse să investească în proiecte de infrastructură pentru biciclete”, a spus Maximilian Munteanu din partea Biciclește Omenește, o inițiativă care își propune ca Brașovul să devină un oraș sigur pentru bicicliști.

Absența bicicliștilor pe străzile din Brașov este cauzată de riscurile asociate acestui mod de transport. Familiile sunt obligate să meargă cu bicicletele pe trotuare din cauza riscului de coliziune, în timp ce pietonii trebuie să fie atenți la bicicliști. Acest lucru creează un cerc vicios în care niciunul dintre grupuri nu se simte în siguranță, descurajând astfel și mai mult ciclismul ca mod de transport sustenabil și sănătos.

Maximilian Munteanu a explicat planurile ipotetice care urmăresc să ofere un acces mai eficient pentru pietoni și bicicliști: „A fost ideea mea să avem o structură de tip coloană vertebrală, o arteră principală care să lege două capete cele mai îndepărtate ale orașului, de unde să se ramifice diverse rute alternative. Asta mi s-a părut logic.” 

Deși rutele alternative ar fi mai sigure, mai puțin aglomerate și ar reduce presiunea asupra drumurilor principale ale orașului, promovând în același timp alternative de transport ecologice, ideea rămâne doar un proiect în așteptare.

Dacă un oraș sustenabil și prietenos cu mediul nu poate asigura siguranța bicicliștilor și a participanților la trafic prin infrastructură adecvată, atunci o stațiune de vacanță pentru familii poate oferi condițiile necesare pentru ca familiile să se bucure împreună de ciclism sigur?

Foto: Emma Dezso

Spațiu prietenos sau un risc pentru familie?

Sunny Beach, renumita statiune din Bulgaria, recunoscută pentru viața de noapte intensă și plajele întinse, a fost din nou desemnată drept „Cea mai avantajoasă destinație pentru familii” din Europa în 2024. Cu toate acestea, dincolo de suprafață, ies la iveală îngrijorări tot mai mari legate de siguranța bicicliștilor și a pietonilor.

„Drumurile au nevoie de îmbunătățiri, deoarece există multe guri de canal, șanțuri și denivelări care pot cauza probleme serioase pentru bicicliști.” spune Robert Nawrocki, un lucrător sezonier polonez de 24 de ani în Sunny Beach. „Ar trebui create și semnalizate piste de biciclete, deoarece există zone pe lângă trotuar, care arată ca piste de biciclete, dar fără linii sau semne. Nimeni nu știe sigur. Dacă ești o persoană care merge pe bicicletă din necesitate, de exemplu pentru serviciu, este nevoie de investiții pentru a le face mai sigure.” 

Lipsa pistelor de bicicletă a devenit o problemă majoră, nu doar pentru localnici, dar și pentru turiști, bicicliștii fiind forțați să împartă strada cu autovehiculele și cu pietonii. Nawrocki povestește despre un posibil accident în timp ce mergea cu bicicleta: „Mergeam cu bicicleta într-o zonă care nu avea pistă pentru biciclete, așa că a trebuit să merg pe șosea. În timp ce luam un viraj, o mașină a venit cu viteză spre mine. Amândoi a trebuit să frânăm brusc—un accident s-ar fi putut întâmpla cu ușurință.”

Aceste probleme sunt mai mult decât simple inconveniențe; ele reprezintă riscuri serioase prin care bicicliștii trec zilnic. Nawrocki adaugă, „Atât de mulți scooteriști au avut accidente fatale, iar multe tragedii s-au întâmplat anul acesta. Dacă i se poate întâmpla unui scooterist, la fel de ușor i se poate întâmpla și unui biciclist. Drumurile sunt atât de haotice încât fiecare deplasare pare un joc de noroc.”

Accidentele rutiere fatale în care sunt implicați conducătorii de scootere sunt în continuă creștere, iar localnicilor le este frică de ce s-ar putea întâmpla cu biciclistii drept consecință. „Chiar luna trecută a avut loc un accident tragic în care un scooterist a fost lovit de o mașină,” își aduce aminte Nawrocki. “Este doar o chestiune de timp până când un biciclist va avea aceeași soartă, dacă lucrurile nu se schimbă.”

De asemenea, pericolele se extind și la pietoni, existând numeroase accidente în care autovehiculele îi lovesc, agravând riscurile străzilor deja aglomerate. Nawrocki explică mai departe: „Străzile sunt atât de înguste încât pietonii sunt forțați să meargă pe șosea. Văd aproape zilnic oameni care sunt aproape loviți de mașini.”

Străzile din Sunny Beach sunt notoriu de înguste. Mașinile parchează oriunde pot, ocupând spațiu valoros, în timp ce trotuarele sunt atât de aglomerate încât pietonii sunt forțați să meargă pe șosea. „Devine incredibil de aglomerat” Nawrocki zice. „Pe o parte sunt mașini parcate, dar trotuarul este plin, așa că toată lumea ajunge pe șosea. Sunt mașini care încearcă să treacă, iar toți fac loc pentru bicicliști și motocicliști. E haos.”

Străzile, abia suficient de late pentru un singur sens de mers, sunt folosite atât de mașini, cât și de pietoni, în ambele sensuri, creând un mediu periculos. „Este practic dimensiunea unui drum cu sens unic,” explică Nawrocki, „dar oamenii merg în ambele sensuri. E nebunie, prea mulți oameni, toți în același timp. Se simte ca o catastrofă care așteaptă să se întâmple.”

Pietonii nu sunt, nici ei, în siguranță. „Aproape că te lovesc de trei sau patru ori pe zi bicicliști care merg pe trotuare sau pe șosea,” continuă Nawrocki. Lipsa de diviziune clară între trotuar și pista de bicicletă înseamnă că aceștia ajung să împartă spațiul cu vehiculele care se deplasează cu viteze ridicate. „Oamenii merg pe șosea peste tot, mai ales în centrul orașului. Trebuie să fie mai bine organizat, astfel încât toată lumea să poată trece în siguranță și eficient.”

Foto: Kornelia Tomaszewicz

În ciuda acestor îngrijorări tot mai mari, autoritățile locale par mai preocupate de construirea a noi complexe și de îmbunătățirea zonelor turistice, decât de rezolvarea problemelor de siguranță de pe străzi. Recent, Sunny Beach INC a finalizat un proiect major de renovare în zona estică a Sunny Beach, incluzând modernizarea Aleii Centrale cu trotuare noi, spații verzi îmbunătățite și iluminat modern. Aleea „Kuban” a trecut, de asemenea, prin reparații substanțiale, precum noi sisteme de drenaj și infrastructură de comunicații actualizată. Deși aceste îmbunătățiri au sporit estetica și funcționalitatea zonei, Nawrocki subliniază: „Aceste actualizări sunt menite să crească atracția Sunny Beach pentru turiști. Aceeași atenție trebuie acordată rezolvării problemelor de siguranță cu care se confruntă bicicliștii și pietonii.”

Haideți să facem Sunny Beach mai prietenos cu bicicliștii!

Deși îmbunătățirile pentru bicicliști au fost în mare parte inexistente, există numeroase proiecte propuse de urbaniști și de cei care promovează moduri alternative de transport. 

Pistele de ciclism dedicate nu sunt doar un lux, ci o necesitate când vine vorba de siguranță. Benzile clar marcate ar asigura trasee sigure, prevenind coliziunile cu pietonii și autovehiculele. Nu este suficient să ne concentrăm doar pe dezvoltarea urbană atâta timp cât o problemă atât de simplă rămâne nerezolvată. 

Trotuarele mai late și zonele clar delimitate pentru pietoni nu sunt simple comodități — ele sunt esențiale pentru a asigura siguranța și confortul deplasării. Lipsa de organizare și claritate creează un haos ce poate fi evitat cu un minim de efort.

Investiția în aceste îmbunătățiri nu ține doar de estetică, ci și de nevoile fundamentale legate de protecția localnicilor și a vizitatorilor. Sunny Beach poate continua să fie o opțiune de succes și sigură pentru mulți ani de acum înainte, cu condiția ca aceste aspecte esențiale ale infrastructurii să fie abordate.

De la echipament pentru cicliști la piste marcate: Efortul Brașovului pentru ciclism mai sigur

În mod similar, în Brașov, asigurarea securității bicicliștilor pe drum nu se rezumă doar la îmbunătățirea infrastructurii, ci include și implementarea unor măsuri de siguranță adecvate.

Agent-Șef Daniel Zontea de la Poliția Rutieră Brașov accentuează, „Primul lucru la care ar trebui să ne gândim după ce achiziționăm o bicicletă este să ne concentrăm pe echiparea corespunzătoare a acesteia. Asigură-te că ai o lumină albă în față și o lumină roșie în spate.”

De asemenea, el subliniază faptul că legislația rutieră specifică doar obligațiile referitoare la sistemul de iluminare al bicicletelor, sistemul de frânare și utilizarea unui claxon. Deși aceste cerințe pot părea o povară pentru unii, el accentuează importanța lor în asigurarea siguranței tuturor participanților la trafic. O iluminare corespunzătoare și frâne funcționale sunt esențiale pentru vizibilitate și control, iar un claxon ajută la avertizarea celorlalți asupra prezenței biciclistului, reducând riscul de accidente.

În paralel cu aceste măsuri individuale de siguranță, se depun eforturi pentru îmbunătățirea infrastructurii generale dedicate ciclismului în Brașov.

„Continuăm proiectele de amenajare a infrastructurii necesare pentru sistemele de transport prietenoase cu mediul. Am demarat procedurile de achiziție pentru două dintre pistele pentru biciclete pe care Brașovul le va avea în anii următori și care vor transforma profund orașul nostru din punct de vedere al mobilității.” a prezentat fostul primar al Brașovului Allen Coliban. 

Primăria a demarat două proceduri de achiziție pentru proiectarea și construcția unei piste de biciclete care va conecta cartierul Valea Cetății de centrul civic, precum și a unei alte piste ce va lega zona Făget de Bulevardul Griviței și Strada Mihai Viteazu’, iar de acolo, printr-o altă pistă de biciclete, până la intersecția de la Ceasu’ Rău.

Comunitatea bicicliștilor din Brașov nu este doar optimistă în privința schimbărilor viitoare — de ani de zile, aceasta solicită în mod activ o infrastructură mai bună. Având în vedere acest lucru, faptul că eforturile lor susținute încep să dea roade reprezintă cu siguranță un moment important.

Comunitatea face biciclistul

În mod similar, vitalitatea unei comunități de bicicliști în promovarea unor străzi mai sigure și în încurajarea unei participări mai largi este clar vizibilă și în Chișinău. Prezența unei comunități axate pe metode alternative de transport este esențială pentru menținerea siguranței pe drumuri și încurajarea oamenilor să se alăture mișcării.

Masa Critică este o acțiune în care participanții merg cu bicicletele într-un grup, într-un loc și la o oră prestabilite. Inspirat de proverbului „Siguranța se găsește în numere”, conceptul prevede ca indivizii să se adune împreună pentru a face străzile mai sigure pentru toți cei care merg pe bicicletă. Alianța Bicicliștilor din Chișinău a început să organizeze un astfel de eveniment pe străzile capitalei o dată pe lună, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la violența împotriva bicicliștilor și a milita pentru metode alternative de transport. Despre realizările lor cu Masa Critică, Ana spune:

„Pentru mine, este o mare realizare când văd oameni pe care nu îi cunosc la Masa Critică. Asta înseamnă că vin oameni noi ce află despre eveniment și susțin cauza. Este o realizare când, la evenimentele noastre de la Alianța Bicicliștilor, vedem oameni pe care nu îi cunoaștem. Asta înseamnă că ne crește comunitatea și avem grijă unii de alții.”

Foto: Arhiva Alianța Biciclete Chișinău

Eforturile de îmbunătățire a siguranței în timpul ciclismului încep să devină evidente treptat în Moldova, România și Bulgaria, dar mai este mult de lucru. În Moldova, recentul montaj al pistelor de biciclete în Chișinău reprezintă un pas înainte, însă infrastructura este încă limitată la zonele centrale și necesită extindere în cartierele orașului. România a inițiat planuri pentru noi piste de biciclete în orașe precum Brașov, dar numărul persistent de decese ale bicicliștilor subliniază urgența luării unor măsuri de siguranță mai eficiente și mai bine aplicate. În Bulgaria, unde accidentele rutiere rămân cele mai numeroase din Europa, accentul a fost pus mai mult pe dezvoltarea urbană pentru turiști, decât pe asigurarea unor drumuri sigure pentru bicicliști și pietoni.

Pentru a proteja cu adevărat bicicliștii și a promova transportul ecologic și sigur, cele trei țări trebuie nu doar să investească în infrastructură mai bună, ci și să implementeze reglementări stricte, să educe conducătorii auto și să creeze un mediu în care participanții vulnerabili la trafic să fie prioritizați în fața mașinilor.


Acest articol face parte din proiectul Beyond Borders, organizat de Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria în parteneriat cu publicația românească Gen, revistă, cu sediul în București. Inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.