Tutunul rămâne o problemă semnificativă de sănătate publică, cu efecte devastatoare evidente pe mai multe generații în Bulgaria și România. Atlasul Tutunului raportează o realitate sumbră: 8,4% din toate decesele din Bulgaria sunt cauzate de consumul de tutun, reflectând severitatea problemei în cadrul națiunii.
Peisajul Tutunului în Bulgaria și România
Conform aceleași surse, prevalența fumatului în rândul adulților din România este de 27%, iar 8,3% dintre adolescenții cu vârste între 15-19 ani fumau țigări în 2020. Deși aceste cifre indică o ușoară scădere a consumului de țigări, specialistul român în boli respiratorii, Zsuzsanna Stupeczky, avertizează că această tendință este compensată de o preferință în creștere pentru țigările electronice și produsele din tutun încălzit. În ultimii ani, procentul adolescenților care folosesc astfel de produse a crescut semnificativ în diverse țări (conform Organizației Mondiale a Sănătății).
„Am început să fumez pe la 14 ani, când eram foarte stresat din cauza examenelor și a problemelor de acasă. Simțeam nevoia de ceva care să mă calmeze”, spune Dragoș (numele a fost schimbat pentru confidențialitate), un student de 15 ani din România. El a observat deja că nicotina este adictivă și că sistemul său imunitar s-a slăbit, făcându-l mai susceptibil la răceli.
Maria, o tânără de 17 ani (numele a fost schimbat), din Cluj-Napoca, fumează de doi ani și a observat că devine mai iritabilă. Ea recunoaște că fumatul îi afectează sănătatea mintală și se teme că ar putea dezvolta probleme de sănătate grave dacă nu se lasă de fumat.
Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică din România, desfășurat între octombrie și decembrie 2022, a relevat că 50% dintre elevii de liceu au fumat țigări electronice sau produse din tutun încălzit—un indicator alarmant al popularității în creștere a acestor alternative.
În mod similar, Bulgaria a înregistrat o creștere a consumului de tutun alternativ. Un sondaj din 2024 realizat de Universitatea Medicală din Plovdiv a constatat că 3% dintre copiii cu vârste între 6 și 9 ani folosesc țigări electronice, în timp ce 2% consumă țigări tradiționale. Această tendință îngrijorătoare sugerează că și cei mai tineri membri ai societății sunt atrași de consumul de tutun.
Rolul industriei tutunului
Industria tutunului s-a dezvoltat strategic, valorificând tehnologiile moderne și platformele digitale pentru a atrage o nouă generație. Ambalajele colorate, aromele atrăgătoare și marketingul agresiv pe rețelele sociale contribuie la atractivitatea în creștere a acestor produse în rândul tinerilor consumatori. Activistul bulgar Pavel Antonov descrie această tendință: „Mulți tineri sunt atrași de parfumuri, arome și de prestigiul perceput al utilizării acestor produse noi. Partea cea mai înfricoșătoare este că industria înțelege foarte bine această psihologie.”
Pentru minori, ambalajele și strategiile de promovare sunt deosebit de atrăgătoare. În plus, lipsa unei conștientizări publice adecvate cu privire la consecințele pe termen lung asupra sănătății agravează problema. În Bulgaria, eforturile Organizației Mondiale a Sănătății și ale guvernului de a implementa convenții internaționale de control al tutunului nu au câștigat o tracțiune semnificativă. Între timp, influencerii plătiți pe rețelele sociale prezintă vapingul ca pe o alegere de stil de viață la modă și elegantă, exacerbând și mai mult problema.
„Atât fumatul tradițional, cât și vapingul au efecte negative asupra sănătății. Vapingul este adesea considerat mai sigur decât fumatul, dar provoacă și el probleme de sănătate. Atât vapingul, cât și fumatul sunt adictive și introduc substanțe chimice potențial dăunătoare în organism. Efectele pe termen lung ale vapingului sunt încă necunoscute”, avertizează Zsuzsanna Stupeczky, adăugând că odată cu apariția vapingului, au apărut și boli precum EVALI (Leziuni pulmonare asociate utilizării produselor de vaping).
Când sunt întrebați de ce au început să fumeze sau să vapeze, mulți adolescenți exprimă o lipsă de îngrijorare cu privire la consecințele viitoare. Răspunsurile comune includ:
„Nu am încercat să mă las de fumat pentru că nu cred că am nevoie. Mă simt bine când fumez și nu văd de ce ar trebui să mă las.”
„Nu cred că fumatul mă afectează acum sau (mă va afecta) în viitor. Mă simt bine acum și nu mă gândesc la consecințele pe termen lung.”
Eforturi legislative și provocări
Ca răspuns la această criză în creștere, România a introdus modificări legislative anul trecut, menite să reglementeze vânzarea și ambalarea tuturor produselor din tutun. Bulgaria a implementat, de asemenea, restricții similare. Cu toate acestea, conform unui sondaj Euronews, Bulgaria a avut cea mai mare rată de fumători cu vârsta de peste 15 ani din toată Europa în 2020.
Pentru a combate consumul de tutun, a fost formată Coaliția pentru o Viață Fără Fumat. În 2009, legislatorii bulgari au adoptat o lege care interzice fumatul în spații publice închise. Cu toate acestea, chiar înainte de a putea intra în vigoare, lobby-iștii din industria tutunului au făcut presiuni pentru abrogarea acesteia, evidențiind influența semnificativă a industriei asupra procesului de elaborare a politicilor.
Un apel pentru acțiune unită
„Alegerea personală a oamenilor este importantă; fiecare poate face ce vrea. Acestea pot părea atrăgătoare, dar vorbim despre dependență aici,” spune Pavel Antonov. El crede că guvernul trebuie să fie extrem de puternic și pregătit să facă față unei presiuni de lobby semnificative pentru a implementa politici care să servească interesele tinerilor și ale populației generale.
Abordarea eficientă a dependenței de tutun necesită acțiuni cuprinzătoare și coordonate. Deși măsurile legislative reprezintă pași cruciali înainte, sunt necesare strategii mai ample – inclusiv campanii de educație publică extinse, control strict al publicității și aplicarea riguroasă a politicilor.
Bătălia împotriva tutunului și a formelor sale alternative necesită implicarea colectivă a guvernelor, comunităților, familiilor și indivizilor. Numai printr-o abordare unită și persistentă poate societatea să protejeze generațiile mai tinere de consecințele dăunătoare ale tutunului și vapingului.
Acest articol face parte din proiectul Beyond Borders, organizat de Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria în parteneriat cu publicația românească Gen, revistă, cu sediul în București. Inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
