Sunt bărbații Gen Z mai conservatori decât femeile? 

Foto: Freepik

În alegerile americane, bărbații și femeile din Generația Z au votat foarte diferit. 56% din bărbații cu vârste între 18 și 29 de ani l-au susținut pe Donald Trump, candidatul de dreapta. Doar 42% din femeile aceleiași vârste au votat la fel. Dimpotrivă, 58% din femeile tinere au votat pentru Kamala Harris, candidata de stânga. 

În Germania, sondajele arată că bărbații tineri sunt de două ori mai predispuși decât femeile să voteze cu partidul de extremă dreapta, AfD.

Trendul ăsta nu ocolește Europa de Est. În Polonia, la alegerile parlamentare din octombrie 2023, 26% din bărbații sub 29 de ani au votat cu alianța radicală de dreapta Confederația, comparativ cu doar 6% din fete. Pe de altă parte, 23% din femeile Gen Z au susținut partidul de stânga, în timp ce doar 10% din bărbații tineri au făcut la fel.

În România, un studiu asupra tinerilor realizat în 2024 de Friederich Ebert Stiftung (FES) concluzionează că „tinerele sunt mai critice față de calitatea reprezentării politice și tind să aibă orientări progresiste mai frecvent decât bărbații tineri.”

Față de axa stânga-dreapta, 28% dintre femei nu au știut unde se situează, comparativ cu 18% dintre bărbați. Mai mulți bărbați s-au auto reprezentat ca fiind de dreapta.

„Viziunile diferă deoarece femeile și bărbații trăiesc diferit acum,” spune Michal Gulczynski, fondatorul Asociației Poloneze pentru Băieți și Bărbați. 

Într-adevăr, încă din 1999, în România, mai multe femei au început să meargă la facultate decât bărbații. În Polonia asta se întâmpla deja din anii 70, conform datelor Băncii Mondiale. La nivelul uniunii Europene, mai multe femei au început să urmeze o educație superioară din 1995. 

E adevărat și că femeile fără o educație superioară își găsesc un loc de muncă mult mai greu decât bărbații. În SUA, 26% din bărbații tineri, față de 20% din femei care nu au continuat o educație superioară, consideră că nu aveau nevoie de mai multă pregătire pentru jobul pe care îl vor. Asta arată și rata globală a tinerelor care nu sunt în formare sau angajate (NEET) care este de două ori mai mare decât cea a bărbaților. Și acest trend se regăsește în Polonia și România. 

Nivelul de educație influențează puternic implicarea civică și politică a tinerilor. Studiul FES arată că 51% din tinerii cu educație scăzută sunt total inactivi din punct de vedere civic, în timp ce procentul scade la doar 33% pentru cei cu educație ridicată.

Schimbările au și implicații economice: tot mai multe femei lucrează în domenii precum dreptul, medicina sau contabilitatea, dominate anterior de bărbați, însă bărbații continuă să aibă 80% din joburile în meșteșuguri și operarea mașinilor, domenii expuse dezvoltării tehnologice.

Iar efectele economice au repercursiuni politice. 

Un studiu realizat de Universitatea Gothenburg din Suedia arată că în zonele din Europa în care șomajul este în creștere, bărbații tineri sunt mai predispuși să exprime un sexism ostil și să fie împotriva egalității de gen. 

Întrebarea este și dacă divergența politică ține chiar de ideologia personală a bărbaților și a femeilor tineri sau dacă este mai mult o chestiune de opțiuni politice. 

În cadrul studiului FES asupra tinerilor, pe lângă faptul că respondenților li s-a cerut să se poziționeze pe axa politică stânga dreapta, aceștia au trebuit să răspundă la întrebări specifice despre valorile lor. 

Tinerii și tinerele nu diferă semnificativ în privința acceptării avortului și a homosexualității. Totuși, bărbații manifestă mai multă teamă față de imigranți și minorități decât femeile. Însă, per total, față de 2019, mai mulți respondenți consideră că anumite grupuri au drepturi insuficiente și sunt tot mai preocupați de protecția mediului.

„Toate aceste teme sugerează că o mare parte a tinerilor români nu se regăsesc în politică din România, care pune accentul în principal pe teme de pe axa stânga-dreapta,” indică studiul FES. „Putem spune că deși răspunsurile la această întrebare sugerează o mișcare spre dreapta a tinerilor români, alte date din chestionar sugerează că aceasta este însoțită de o mișcare de îndepărtare a unei părți a tinerilor de componenta tradiționalistă, autoritară, naționalistă.” 

Realitatea ideologică este mai complexă, situându-se într-o zonă gri, nu strict albă sau neagră. Mulți tineri se confruntă cu lipsa unor opțiuni politice care să le reflecte valorile și aspirațiile, ceea ce îi face să se simtă dezamăgiți de peisajul politic actual. În acest context, retorica și instrumentele folosite de politicienii de dreapta, cum ar fi mesaje clare, mobilizatoare și campanii bine targetate, ar putea să rezoneze mai puternic cu tinerii și să îi determine să îi susțină la vot.

Peste tot în Europa, și inclusiv în România, politicienii de extremă dreapta au renunțat la expunerea oferită de canalele de comunicare clasice și au optat pentru promovarea pe rețelele de socializare.

În Parlamentul European dinainte de 9 iunie 2024, cei mai activi pe TikTok erau politicienii din gruparea de dreapta conservatoare Identitate și Democrație (ID). Iar în România, am văzut ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale: Călin Georgescu, candidatul independent și conservator și-a găsit electoratul în principal pe TikTok. 

Nu aș da vina neapărat pe fetele progresiste sau pe băieții conservatori, ci aș atrage atenția asupra politicienilor radicali care profită de lipsa de reprezentare resimțită de mulți tineri, oferindu-le soluții simple și polarizante pentru temerile lor.