Un fenomen în creștere a devenit din ce în ce mai comun de-a lungul țărmurilor cele mai estice ale Dunării. Unele dintre cele mai strălucite minți din România și Bulgaria își fac bagajele și pleacă spre Vest. În fiecare an, mii de tineri părăsesc aceste țări pentru a studia în străinătate, în special în Europa de Vest sau în America de Nord. În timp ce unii nu se mai întorc niciodată, alții revin cu perspective noi și o dorință de a aduce schimbări pozitive în țările lor de origine. Toți aceștia lasă în urmă peisajele, comunitățile și limbile familiare ale copilăriei lor în căutarea unor oportunități mai bune. Ce îi face pe acești tineri să vrea să părăsească țările lor? De ce aleg unii oameni să se întoarcă în locurile din care au vrut cândva să scape?
Oportunități educaționale mai bune
Unul dintre cele mai citate motive pentru a pleca este calitatea mai bună a educației oferite în străinătate, în special în țările din Europa de Vest, cum ar fi Marea Britanie, Germania și Franța sau în America de Nord. Studenții români și bulgari descoperă adesea că universitățile din străinătate oferă curricule mai moderne, facilități de ultimă generație și o accentuare mai puternică pe cercetare și gândire critică comparativ cu sistemele tradiționaliste și adesea subfinanțate de acasă.
De exemplu, 25% dintre românii cu vârste între 25-34 de ani aveau o diplomă de colegiu sau universitate, comparativ cu media UE de 42% și ținta la nivelul UE de 45%, conform unui raport realizat de Comisia Europeană în 2023. Situația din Bulgaria nu este foarte diferită. În medie, o treime din populația bulgară cu vârste între 25-34 de ani deține o diplomă de învățământ superior.
Huci Petruț Rares, un student român la Universitatea Maastricht din Olanda, împărtășește cum a luat decizia de a părăsi România pentru oportunități educaționale mai bune.
,,În acest moment, în România, nu sunt multe oportunități odată ce termini studiile, în timp ce în străinătate, universitățile au tendința de a avea parteneriate cu mari companii și pot oferi poziții de început destul de decente, cum ar fi stagii sau ceva similar, astfel încât să poți câștiga experiență’’ a spus el, adăugând că a ales Olanda pentru combinația de accesibilitate și calitate a educației oferite acolo.
,,…cu Brexit, costurile în Anglia au crescut, (dar) Olanda oferă universități care sunt aproape la fel de bune în ceea ce privește educația, și nu plătești atât de mult’’ spune Rares. Sistemul educațional al țării, care pune accent pe studiul independent, a fost de asemenea atractiv pentru el.
Leea F., o altă studentă româncă dezamăgită de calitatea educației din țara ei, a plecat să studieze management în Marea Britanie. Ea spune că o educație universitară are puțină valoare în România, descriind-o ca o ,,diplomă Mickey Mouse’’ care nu este cu adevărat apreciată.
Leea simte de asemenea că sistemul educațional românesc devine din ce în ce mai puțin recunoscut în străinătate, ceea ce diminuează și mai mult perspectivele pentru absolvenți. Perspectiva ei critică subliniază provocările cu care se confruntă studenții care doresc să valorifice educația lor într-un context global.
,,Obiectivul meu a fost să obțin cea mai bună educație posibilă. Căutam doar o universitate, iar modul meu de a judeca era să văd unde lucrează absolvenții lor. Dacă ar fi fost în Bulgaria, aș fi rămas în Bulgaria’’ spune Preslav Kushev, un student de 19 ani în anul pregătitor la Academia Regală de Artă din Haga.
Kushev găsește metodele mai inovatoare de predare și învățare de la universitățile occidentale atrăgătoare.
,,Instituțiile de educație artistică bulgare au cu siguranță laturile lor pozitive, dar simt că ai nevoie și de un mediu pentru experimentare. Academiile occidentale au un mediu de experimentare mai bun decât cele bulgare, cel puțin din ceea ce am văzut.’’
În plus față de o educație de calitate, mulți studenți caută și piețe de muncă mai dinamice și salarii mai mari în străinătate. România și Bulgaria, deși se îmbunătățesc, se confruntă în continuare cu instabilitate economică și salarii mai mici comparativ cu cei din Vest. Un tânăr absolvent bulgar sau român în Marea Britanie sau Germania poate câștiga de două până la trei ori mai mult acolo decât ar câștiga în țara sa de origine.
Statisticile reflectă această disparitate. Potrivit Eurostat, salariul mediu lunar în România în 2023 a fost de aproximativ 1.100 €, în timp ce în Germania a depășit 4.000 €. Mulți studenți, după ce au investit timp și resurse în educația lor, doresc să se asigure că pot obține locuri de muncă mai bine plătite în străinătate.
Oportunitățile de carieră în străinătate au jucat de asemenea un rol semnificativ în decizia lui Kushev de a pleca. ,,Printr-un parteneriat pe care universitatea mea îl are cu Tesla, cunosc studenți care au reușit să obțină locuri de muncă direct acolo’’ spune el. Acesta observă că asigurarea unor astfel de oportunități este mult mai puțin probabilă în România. Pentru studenți ca el, intrarea pe piețele globale și câștigarea experienței cu mari companii din străinătate reprezintă un avantaj clar față de a rămâne în țara sa de origine.
Alexandra Sorinca, o fostă studentă la Universitatea Birmingham care acum își face doctoratul la Universitatea din Londra, a părăsit România deoarece metodele de predare de acasă nu erau foarte atrăgătoare pentru ea. De exemplu, părțile practice ale ingineriei și fizicii nu sunt predate acolo, spre deosebire de Anglia. Ea crede că schimbul cultural oferit de studiul în străinătate este de asemenea benefic.
,,Crești enorm ca persoană în momentul în care ai ocazia să experimentezi diversitatea culturală’’, spune ea, adăugând că a trăi și a studia în străinătate ,,cumva te forțează să crești, brusc și rapid, pentru că ești singur și departe de casă’’. Ea nu plănuiește să se întoarcă în România, deoarece țara ei de origine nu are resursele sau tehnologia necesare pentru a sprijini și dezvolta corespunzător domeniul în care își desfășoară cercetările (matematică și fizică aplicată).
Corupția și instabilitatea politică îndepărtează tinerii
Mulți tineri își exprimă dezamăgirea față de situația politică din România și Bulgaria. Ambele țări au un clasament slab în ceea ce privește corupția, Transparency International plasându-le constant printre cele mai corupte țări din UE.
Acest sentiment este reflectat de sondaje. Un studiu din 2022 realizat în România a constatat că 68% dintre participanții cu vârsta sub 30 de ani au spus că sistemul politic al țării lor oferă puține sau nu oferă deloc oportunități de îmbunătățire. Mulți tineri văd părăsirea țării ca singura modalitate viabilă de a construi un viitor stabil și de succes.
Leea F. susține că corupția a subminat grav încrederea publicului în guvernul român, determinând mulți să creadă că statul va prioritiza propriile interese în detrimentul cetățenilor săi, lăsând efectiv oamenii să se descurce singuri. Leea subliniază de asemenea că există o investiție insuficientă în tineri sau studenți ca ea, ceea ce consideră a fi un obstacol major în calea progresului țării.
Unii tineri se simt frustrați de modul în care sunt tratați de sistemul educațional și de stat. Isabela Duicu, o altă studentă care a plecat în Olanda pentru a studia dreptul, s-a simțit neauzită în țara ei. ,,Acasă, nimănui nu-i păsa ce aveau de spus studenții. M-am simțit ca și cum vocea mea s-ar pierde în sistem, ca atât de mulți înaintea mea’’ își amintește ea. De asemenea, a fost atrasă de sistemul educațional practic din Olanda și de oportunitatea de a studia drept internațional, care nu era disponibil în România la acea vreme.
După patru ani, s-a întors acasă în căutarea unui loc de muncă. Pandemia din 2020 a făcut ca angajarea în Olanda să fie aproape imposibilă, dar ea o vede ca pe o binecuvântare mascată: ,,Nu m-am așteptat să mă bucur de întoarcere, dar sunt foarte fericită că am făcut-o.’’ Abilitățile pe care le-a câștigat în străinătate i-au modelat atât viața personală, cât și pe cea profesională. Acum, aplică și dezvoltă practici legale internaționale la o firmă de avocatură renumită din România.
Nu toată lumea plănuiește să rămână departe.
În ciuda atracției oportunităților din străinătate, un număr tot mai mare de studenți aleg să se întoarcă în țările lor de origine după finalizarea studiilor. Acești întorși, adesea înarmați cu abilități și experiențe noi, contribuie la schimbarea mediului de afaceri, cultural și academic din România și Bulgaria.
Statisticile oficiale arată o creștere constantă a numărului de persoane care se întorc în Bulgaria din străinătate—de la 5.000 în 2012 la 15.000 în 2020. Pandemia a accelerat procesul, cu un număr semnificativ de tineri care studiaseră în străinătate întorcându-se în Bulgaria și România. Mulți dintre ei au decis să rămână pentru totdeauna.
Unii tineri care s-au întors menționează un puternic sentiment de mândrie națională și dorința de a contribui la țările lor de origine. Acești indivizi simt o responsabilitate de a aduce înapoi cunoștințele și experiența câștigată în străinătate pentru a îmbunătăți sistemele din care au fugit odată.
Pentru alți studenți ca Juliana Murr, o tânără de 19 ani din Bulgaria, a rămâne în țara lor de origine pentru a studia este o alegere de a-și construi carierele și de a contribui la schimbări pozitive.
,,Mi-ar plăcea să fac un stagiu undeva în străinătate pentru că vreau să văd ce este acolo. Dar Bulgaria este casa mea. Îmi place aici.’’ spune ea. ,,Progresează încet, și îmi place asta. Mi-ar plăcea să fac parte din asta, să mă întorc și să ajut la producerea schimbării. Îmi place să călătoresc, dar vreau să-mi trăiesc viața aici.’’
Kushev, studentul la artă din Haga, plănuiește de asemenea să se întoarcă acasă. ,,Mi-ar plăcea să mă întorc în Bulgaria odată ce termin studiile, pentru că unul dintre obiectivele mele personale mai mari este să contribui într-un fel la a face țara un loc mai bun.’’ spune el, adăugând că speranța lui este să aplice ceea ce a învățat în străinătate.
Oportunități emergente acasă
În ultimii ani, România și Bulgaria au experimentat o creștere economică semnificativă, în special în sectoare precum IT și inginerie. De exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor al României între 2012 și 2022 a crescut de la 57% la 77% din mediana UE, în timp ce același indicator a crescut de la 47% la 59% în Bulgaria. Creșterea start-up-urilor, combinată cu o finanțare crescută din partea UE pentru proiecte de dezvoltare, creează noi oportunități care nu erau disponibile acum un deceniu. Pentru mulți întorși, șansa de a face parte din transformarea țării lor este prea tentantă pentru a fi ratată.
Un raport al ECFR (din noiembrie 2020) afirmă că peste 558.000 de cetățeni bulgari au intrat în Bulgaria în timpul celei mai stricte perioade de carantină (martie-mai 2020).
Atracția casei este de asemenea un factor puternic pentru unii tineri care studiază în străinătate. Deși pot găsi oportunități materiale mai bune în alte țări, le lipsește sentimentul de comunitate și legăturile culturale care sunt profund înrădăcinate în țările lor de origine.
Provocările întoarcerii
Deși există motive clare pentru care unii aleg să se întoarcă, călătoria acasă nu este lipsită de provocări. Mulți întorși se confruntă cu obstacole birocratice, corupție sau lipsa de sprijin instituțional atunci când încearcă să aplice experiența câștigată în străinătate. În plus, adaptarea la un ritm mai lent și la practici de muncă învechite poate fi frustrantă.
O inițiativă care abordează aceste provocări este Tuk–Tam, o organizație bulgară care conectează profesioniști care au studiat sau au lucrat în străinătate cu oportunități acasă. Tuk–Tam oferă evenimente de networking, programe de mentorat și resurse pentru carieră pentru a sprijini bulgarii întorși în reintegrarea pe piața locală a muncii.
Stefana, o studentă româncă, a îmbrățișat cu adevărat ,,internaționalul’’ în studentul internațional. A studiat științe politice și relații internaționale în Amsterdam, a obținut un masterat în Berlin și a petrecut semestre în străinătate în Argentina și India—câștigând experiențe inestimabile pe parcurs.
Când a fost întrebată despre întoarcerea în România, ea spune: ,,Plecatul nu a simțit niciodată ca o pauză de la trecutul meu, ci ca o oportunitate de a crește—personal și profesional.’’ Ar reveni cu plăcere acasă odată ce simte că poate avea un impact semnificativ în domeniul ei, care rămâne subdezvoltat în România.
Punctul de vedere al Ștefanei reflectă o realitate comună pentru mulți studenți care doresc să se întoarcă: nu au făcut-o încă, nu pentru că nu vor, ci pentru că sistemele țărilor lor de origine nu pot încă să sprijine domeniile, cercetările sau carierele lor la nivelul pe care îl merită. Poate că, pe măsură ce aceste sisteme se îmbunătățesc și se modernizează, ,,creierele drenate’’ se vor întoarce în sfârșit în România și Bulgaria.
Acest articol face parte din proiectul Beyond Borders, organizat de Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria în parteneriat cu publicația românească Gen, revistă, cu sediul în București. Inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
