Author Archives: Sebastian Ștefan

Robert Eggers rescrie una dintre cele mai importante povești horror, mitologie și romantism: cea a vampirului îndrăgostit nebunește de o fată, care nu îi poate rezista. Reușește să redea publicului o poveste înfiorătoare, care nu e doar despre sânge, obsesie și seducție, ci ceva mult mai marcant: abuzul sexual.  Nosferatu lui Eggers transcende clasicele clișeeContinue reading „Vampirul e un abuzator, nu vreun romantic, iar Eggers sigur e un geniu”

foto: YouTube/ Captură de ecran teaser „Subteran” „Subteran”, primul serial românesc original produs de Netflix, a fost lansat la data de 8 ianuarie 2025.  Este un thriller, ceea ce îl face serial de gen – o latură mai puțin dezvoltată în cinematografia românească contemporană.  Povestea explorează lumea interlopă a Bucureștiului, aducând în prim-plan teme precumContinue reading „Subteran Interviu cu Irina Artenii și Cosmin Teodor Pană: „A uite bă, ce băiat deștept, ăsta știe să întrebe””

Foto: Instagram/violadavis Haideți totuși să începem cu începutul. Viola Davis este o cunoscută actriță ce a jucat în filme precum „The Help” (2011) sau „Fences” (2016) – pentru care a primit și un premiu Oscar în 2017. Stilistul Violei, Elizabeth Stewart, povestește cum au încercat să modifice rochia pentru a o repurta, fiindcă actrița aContinue reading „Rewearing is the New Black: De ce repurtarea hainelor este cel mai trendy gest”

Sursă foto: FILIT Iași (Facebook) Serinella Zara este profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, unde predă din 1999 și are un caracter însuflețit și plin de putere. După 30 de ani de profesat, a rămas cu aceeași energie și cu aceeași dorință de a le preda copiilor literaturăContinue reading „Interviu cu Serinella Zara, profesoară de limba română: „Au trecut 30 de ani de când sunt așa și văd că izvorul este nesecat.””

De câțiva ani, primele zile ale lunii ianuarie par să urmeze aceeași rețetă clasică: e perioada de înșiruire a dorințelor infinite, a creării de planuri mai mult sau mai puțin realiste, care mă fac la finalul anului să regret că nu le-am bifat pe toate de pe listă. Anul acesta am decis să-mi setez câtevaContinue reading „Anul în care am decis să-mi transform dorințele în realitate, pe bune.”

Trebuie să recunoaștem că, deși sunt multe lipsuri și probleme legate de sfera booktok și booktube, cei care fac aceste recomandări ajung la multe persoane, popularizând o grămadă de titluri de cărți și, implicit, literatura. Cititorii pot găsi recomandări pentru nișa lor în funcție de booktuberi și devin, practic, un fel de bibliotecari digitali. AmContinue reading „Literatura în 2024 II: cărțile apreciate”

Foto: imdb.com Inevitabil, am comparat „Nosferatu” (r. Robert Eggers) atât cu filmul original mut cu același nume, cât și cu „Lighthouse”, de care probabil ai auzit. Filmul ăla alb-negru care se întâmplă într-un far maritim cu Willem Dafoe și Robert Pattinson care înnebunesc pe acolo. Mi-a plăcut mult „Lighhouse” și cumva așteptam acea senzație stranieContinue reading „Nosferatu – încă un film horror cu monștri?”

Foto: YouTube/ Captură de ecran trailer “Fotografii însângerate” Proaspăt ieșit și incredibil de relevant în contextul unei ascensiuni rapide a extremei dreapta pe scena politică Europeană, documentarul “Fotografii însângerate” în regia lui Copel Moscu este o piesă puternică pe care îndemn pe toată lumea, indiferent de înclinația pe care o prezintă pentru cunoașterea istoriei, săContinue reading „Despre tăcerea care a transformat ura în crimă”

2. abilitatea de a-mi exprima furia 3. băile cu apă fierbinte când sunt obosită 4. decorul camerei la care am muncit și voi munci, probabil, și în 2025 5. ramele cu poze de când eram mică 6. camera pe film și perspectiva mea fotografică – mă calmează 7. zilele de vară în care mă distramContinue reading „25 de lucruri pe care vreau să le iau cu mine în 2025”

Ce s-a citit în 2024 și care au fost cele mai apreciate cărți? Am compilat listele cu cărțile preferate citite anul acesta de către criticii literari pentru a-ți oferi câteva sugestii și recomandări pentru zilele de vacanță și pentru lunile viitoare.  E vorba despre cărțile apreciate prin distincții acordate de Booker Prize și Nobel Prize,Continue reading „Literatura în 2024 I: cărțile premiate”

Pe tata nu l-am cunoscut niciodată în complexitatea lui. Îl știu superficial ca persoană, deși am locuit cu el în casă timp de 18 ani, după care m-am mutat la facultate. Eram fericită că o să scap de certurile din casă și că mă voi simți mai bine. Tata e un om trecut de 50.Continue reading „Pe tata nu l-am cunoscut niciodată”

Acum doi ani am avut un curs la modeling chiar în incinta fostei fabrici Pionierul, locul care păstrează tăcut amintirea tragediei de la Colectiv.  Zidurile, odată vibrante și pline de viață, sunt acum acoperite de crăpături adânci. Ferestrele, cândva luminate de râsete și fericire, sunt acum goluri întunecate, privindu-te cu o tăcere apăsătoare, ca unContinue reading „Viața după tragedia de la Colectiv”

Probabil toți ne-am săturat de meniul clasic de pe mesele de sărbători, totuși le mâncăm de atâția ani. Și e drept, sarmaua e sfântă, la fel și cozonacul, dar oare nu ar fi interesant să aducem o notă de noutate în această tradiție? Dincolo de asta, eu m-am săturat să zac în bucătărie cu mamaContinue reading „Masa de Crăciun, dar make it easy. Rețete anti-stres”

Nu mai știu exact anul, dar și acum țin minte cum în drum spre bunica mea, în Ajunul Crăciunul, m-am speriat așa de tare de cineva în costum de capră, încât aproape am căzut complet într-un boschet înzăpezit. Capra în cauză: vărul meu, care mai că se rostogolea pe jos de râs. Efectul: ferească săContinue reading „La taclale de Crăciun – Cu și despre tradiții internaționale”

Pășind pe drumul lung de pietriș din grădina bunicilor mei, am simțit nevoia să mă opresc și să admir câteva minute decorațiunile meșteșugărite de bunicul, care străluceau pe toată străduța. Felinarul aprins și jocul focului din șemineu, pe care îl vedeam deja de afară, m-au făcut să mă simt ca într-o pictură de Terry Redlin.Continue reading „O seară chill de Crăciun”

Eu pe canapeaua de acasă. Luminițele de Crăciun sunt la locul lor, unde au stat toată vara, ca lumină ambientală. Câteva lumânări festive aprinse. Recent, am învățat cultura asta a lumânărilor de Crăciun. Și îmi place mult.  Sinele meu, față în față cu mine. E mai mic decât mine. Mă privește în ochi, ca unContinue reading „Dialoguri festive cu sinele”

Nu pot să mă hotărăsc dacă-mi place sau nu Crăciunul sau sărbătorile, în general. Pe de-o parte mă bucur că merg acasă, căci ajung din ce în ce mai rar, dar, pe de altă parte, mă înspăimântă mai multe zile acasă. Și acum poate părea că am uitat de unde am plecat, că „m-am ajuns”,Continue reading „Ce să nu faci de Crăciun, dar probabil vei face oricum”