Author Archives: Sebastian Ștefan

Sursă foto: Arhivă personală – Eli Bădică. Eli Bădică are experiență de jurnalist cultural, organizator de evenimente și de redactor colaborator la multiple publicații precum Suplimentul de lectură, Bookaholic sau Arte și Meserii. Activează în prezent ca editoare pentru imprintul n’autor din cadrul Editurii Nemira, pe care îl și coordonează. Are studii de licență înContinue reading „Interviu cu Eli Bădică, coordonatoarea n’autor: „Mă îndrăgostesc de fiecare carte pe care o public.””

De câți influenceri e nevoie să faci un film bun? Filmul Mentorii nu ne răspunde la întrebarea asta. În schimb ne spune că dacă iei cele mai expirate personalități din spațiul românesc și îi pui să zică dume forțate într-un context narativ, o să iasă cel mai jalnic și inconfortabil lucru.  Avem o poveste careContinue reading „Mentorii, reclamele și influencerii”

Dacă îți plac romanele de ficțiune, se prea poate să te fi nimerit astăzi, mai ales dacă ești și un curios al istoriei. Am primit cartea ,,Secretul ciocârliei” cadou de ziua mea anul trecut de la prietena mea care m-a asigurat că îmi va plăcea maxim. Deși inițial am fost reticentă, am ajuns să oContinue reading „Secretul ciocârliei”

Programul ediției a 12-a reunește 11 documentare internaționale și românești care explorează mecanismele prin care propaganda modelează percepții și realități sociale: de la nazism și socialism până la capitalism, religie și media actuală. Printre titlurile selecționate: Revue (r. Serghei Loznitsa) The Kingmaker (r. Lauren Greenfield) Riefenstahl (r. Andres Veiel) Mr Nobody Against Putin (r. PavelContinue reading „fARAD #12 – PROPAGANDĂ pe ecran!”

Foto: Instagram/ @archive_readz Nu pot recomanda această carte, întrucât conținutul este deosebit de dur și de violent , fiind foarte ușor să afecteze emoțional orice persoană. Repet, nu recomand această carte nimănui. După patru luni în care am tras de mine să o termin, ieri am ajuns la finalul său și încă rumeg conținutul cărții.Continue reading „Despre trauma din „A Little Life””

Foto: Instagram/ @iguana_luana, credit: @irinaspr Luana a apăsat un buton pe tocurile de aproape douăzeci de centimetri. Flăcări roșii au început să pâlpâie pe platformele ei. Și-a desfăcut clema de păr și a aruncat-o înspre spectatoarele care țipau. S-a urcat pe bara de metal și, dintr-un șpagat deasupra capului, s-a ridicat în mâini până aproapeContinue reading „Festivaluri, stripclub și predat: cum supraviețuiești ca dansatoare la bară în România”

Foto: Screenshot | Superman | Official Trailer Priviți pe cer, e o pasăre! E un avion! Nu! Este… Un personaj de benzi desenate inventat într-un moment foarte tensionat din istoria Americii, care a servit rolul de model civic pentru populație și coping mechanism pentru oamenii neajutorați și marginalizați , dar care a devenit irelevant dupăContinue reading „SUPERMAN-UL GENERAȚIEI Z”

Trăim vremuri în care dezvoltarea personală e la modă, ceea ce este minunat. Ne dorim să evoluăm, să ne înțelegem mai bine și să ne depășim limitele. Totuși, în acest val de entuziasm, multe dintre citatele motivaționale consacrate au două fațete: sunt ambalate tare frumos, dar uneori par totuși lipsite de substanță. Le găsești pesteContinue reading „Optimismul de consum, ediția citate”

Se vorbește mult despre regăsire, despre echilibrul care e cheia unei vieți fericite, despre reconectare cu natura, cu sinele, cu „energiile” din jurul nostru. Ei bine, eu m-am întrebat de curând: „Unde m-am pierdut, de simt nevoia să mă regăsesc?”. Atunci mi-am găsit un răspuns singură. Poate nu ne-am pierdut niciodată cu adevărat. Poate doarContinue reading „Unde ne-am pierdut, de simțim nevoia să ne tot regăsim?”

Ne întindem peste stepa violetă a uitării ne reîntâlnim mereu schimbați mereu aceeași aceleași verigi în lanțul trofic al societății Bucureștene de mijloc ești mereu cu cu o treaptă deasupra mea mereu cu un pas înainte Trișez spunându-ți c-am uitat cum te numești asta-mi permite, în jocul nostru de table să fur o mișcare îmiContinue reading „Casually”

Germania, familie, declin. Un film care își propune să radiografieze disfuncționalitatea clasei superioare europene și ajunge să fie, paradoxal, o caricatură scăldată într-o solemnitate falsă. Jumătate dramă domestică executată pe pilot automat, jumătate alocuțiune pseudo-morală, noul film al lui  Tom Tykwer constituie o hilară sinteză a clișeelor contemporane. Avem, așadar, o familie albă, bogată, foarteContinue reading „Albi, liberi și plini de bani”

Mă fascinează de ceva vreme mediul suprasaturat de stimuli în care trăim.   Om fiind, e doar firesc să încerc să găsesc o filosofie prin prisma căreia să-mi ordonez experiența de viață. La polul opus acestei idei, este bine știut că suntem din ce în ce mai divizați ideologic, dată fiind natura fragmentară a „idolului” (însășiContinue reading „De ce îl caut pe Dumnezeu pe TikTok”

Foto: Instagram/ideoideis La cei aproape douăzeci și unu de ani ai mei, câteodată mă simt foarte bătrână. De când m-am născut eu, s-au întâmplat multe evenimente demne de menționat: s-au lansat Instagram, TikTok și Netflix, dar am prins și vremea când Yahoo Messenger era platforma principală de socializare. De asemenea, Rihanna n-a mai lansat oContinue reading „20 de ani de teatru tânăr: La mulți ani, Ideo Ideis!”

Și cerul, și poala caldă de sub mine au aceeași însemnătate Lalelele vor continua să înflorească, primăvara va mai veni pentru doi ani cel puțin după moartea mea pe pământul ăsta blestemat. Copiii vor continua să se nască iar sângele meu, pulverizat și risipit în mare sau lăsat să se prelingă în țărână asemeni lapteluiContinue reading „Gânduri despre reciclare”

Foto: George Grădinaru Padre, după numele de scenă, iar după numele real Alexandru Ciorbă, fost preot greco-catolic și acum DJ goth, nu este doar un artist, ci un om care a trecut printr-o transformare profundă. Alexandru a decis să renunțe la un loc în care nu se regăsea și să caute un altul. „Nu suntContinue reading „PADRE”

Oricum nu mai știu cât avem de trăit Oricum orice cauză identitară, orice cauză comunitară îmi e străină mie – orice încercare a sensului Cu două zile în urmă ți-am mărturisit că trăim o tragedie nedocumentată conform normelor clasice de scriere îmi asumam un rol de dumnezeu, de critic scrutător al acestui univers literar aflatContinue reading „Oricum”

Mi-a șters toți prietenii de pe Facebook, inclusiv o verișoară. El nu are prieteni, eu de ce să am? Pe atunci mi se părea normal. Puținele prietene pe care mai aveam voie să le văd îmi spuneau constant că nu mă mai recunosc. O formă de manipulare în fața căreia eram oarbă la 15 ani.Continue reading „Ce am învățat despre Dating, după (ce am încheiat) o relație toxică de 4 ani „

Să ne înțelegem de la început: 28 Years Later e o formă de cardio extinsă, o criză de panică, o alergare perpetuă în jurul cozii unui concept care a fost, cândva, interesant. Too late. Deja la al treilea titlu în serie, după 28 Days Later (2002) și 28 Weeks Later (2007), trilogia lui Danny BoyleContinue reading „spasme și sudoare digitală”