În viață ne cam lovim de reguli, fie că ne place, fie că nu. Furculița în stânga, cuțitul în dreapta. Nu verbaliza asta, nu e contextul potrivit. Nu atinge lucrarea de artă.
Până pe 29 august, expoziția TABLE et TABLEAU schimbă treaba asta și ne aduce pe toți la masă, cu mâinile dezlegate și sufletele pe tavă. Dacă te aștepți să găsești tablouri pe pereți, fiecare cu label-uri aurii și explicații cu „ce a vrut să spună autorul” – well, o să ai o surpriză. E o cameră mare și albă, în mijlocul căreia este o masă foarte lungă plină de tot felul de obiecte de arhivă ale artiștilor din expoziție – fotografii, sketch book-uri, schițe neterminate etc.
Galeria Ars Monitor invită publicul la o cină a imaginațiilor sau un mic-dejun cu zaț de curiozitate necenzurată. Pentru prima dată avem ocazia să mușcăm dintr-o istorie contemporană, murdărindu-ne până pe vârful nasului, ca niște copii, de backstage-ul unor artiști de renume.
Programul cuprinde lucrări semnate de Grațian GÂLDĂU, Dumitru GORZO, Ioana GORZO, Teodor GRAUR, Nicu ILFOVEANU, Gili MOCANU, Răzvan NEAGOE, Ilie PAVEL, Radu PANDELE, Bogdan PELMUȘ, Magdalena PELMUȘ și Mircea SUCIU. Ce e foarte cool e că nu îți spune nimeni care obiecte ale cui sunt și ce reprezintă. Astfel, pus în față cu un ocean de mister, tot ce poți face e să explorezi. Tu ești cel care dă un sens acestor materiale (unele foarte personale). Tu ești curatorul.
Mai mult, această arhivă este una vie, neterminată tocmai pentru că oamenii încă trăiesc și creează. Masa e un loc comun în demersul cercetării curatoriale și în cadrul muzeal, atunci când vine vorba de prezentarea și organizarea unei arhive. Aranjate cu atenție, protejate în spatele unui capac de sticlă, etichetate și clasificate inginerește și inaccesibile atingerii și apropierii, obiectele „arhivei” primesc un statut superior și magic. Dacă vii cu noi la galerie duminica aceasta, vei avea șansa chiar să vorbești cu autorii lor.
La „masa-arhivă” ai voie să ții tacâmurile cum vrei, să ordonezi și reordonezi, punându-te în pielea artistului care schimbă perspectiva, cu un ochi închis și celălalt privind la pensula rotită contemplativ. Sau în pielea curatorului care desface strategic un ghem de sfoară roșie, ce va solidariza concepte, trăiri, curente.
Este și puțin ciudat pentru că te simți de parcă ai găsit jurnalul secret al cuiva sub pernă – dar curiozitatea rămâne aceeași. Cine e omul acela și cum arată universul lui? Dispare bariera sterilă, formală, intimidantă dintre privitor și „privit”, în acest caz obiecte aparținând universului artistului. Astfel, orice misticism se convertește într-o temporară prietenie. Un sentiment de familiaritate. O bucurie a înțelegerii.
Ai acces la o parte foarte intimă, ascunsă, a autorilor. Ce le oferă inspirație? Care e procesul prin care trec pentru opera finală? La toate aceste întrebări tu vei căuta răspunsuri și mereu vor fi adevărate. Pentru că arta în sine este o experiență subiectivă. Și ce e cel mai frumos e că vezi lumea prin ochii acestor artiști și ești mai aproape de ei. Artistul nu mai e pus pe un piedestal la care nu se poate ajunge, ci e acolo, lângă tine, iar tu îi răsfoiești schițele și iei parte, la rândul tău, dintr-un proces artistic. Arta nu a fost niciodată despre inaccesibil, dar adesea felul în care este prezentată ne face să ne dăm un pas înapoi. Când te așezi la masă cu cineva, începi să ai senzația că vorbiți aceeași limbă, deși nu s-a schimbat nimic la niciunul. Decât felul în care vă raportați unul la celălalt.
Foto: ARS MONITOR
Dacă ești în București duminica asta, pe 28 iulie și nu ți-ai făcut planuri deja pentru cafeluța de dimineață, te așteptăm să mergem împreună la expoziția TABLE et TABLEAU. Ora 12, Casa Presei Libere. Stăm la povești, ne cunoaștem, dezbatem artă. O să fie cool. Sau dacă nu ajungi, măcar dă un share, ne-ar ajuta super mult.
