Am încetat să mănânc normal”, își amintește Nicole, o fată bulgară de 13 ani. Ea spune o poveste emoționantă despre luptele cu sănătatea mintală. Călătoria ei a început la începutul anului 2022, când nemulțumirea față de aspectul ei a declanșat o profundă criză personală.
„Indiferent cât de mult am slăbit, niciodată nu m-am simțit bine în pielea mea.” Acasă, presiunea constantă legată de performanța academică o copleșea, lăsând-o să se simtă prinsă și epuizată. Lecțiile suplimentare au devenit o sursă suplimentară de critică, erodându-i și mai mult stima de sine.
Autovătămarea a fost un mecanism de coping în cele mai întunecate momente. Provocările sociale i-au agravat luptele, o prietenie manipulativă transformând mediul școlar într-unul toxic. Muzica a rămas singurul ei confort.
Lipsa unui suport semnificativ pentru sănătatea mintală la școala ei a devenit dureros de evidentă. „Mi-era frică să cer ajutor”, explică Nicole. Deși ocazional se desfășurau ore de psihologie, acestea abordau rar problemele reale de sănătate mintală. Profesorii păreau mai preocupați de rezultatele academice decât de înțelegerea motivelor fundamentale ale comportamentului elevilor.
Povestea Nicolei este emblematică pentru o problemă răspândită: lipsa unui suport suficient pentru sănătatea mintală în școlile bulgare și românești. Povestea ei subliniază o nevoie critică de resurse de sănătate mintală compasionale și proactive în mediile educaționale — unde empatia ar trebui să conteze mai mult decât indicatorii.
Statisticile globale subliniază această urgență. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 15% dintre copii și adolescenți experimentează tulburări mintale, care apar de obicei în jurul vârstei de 14 ani. Un raport UNICEF din 2021 a relevat că 11,2% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 19 ani din Bulgaria aveau o tulburare mintală diagnosticată, în timp ce autovătămarea era o cauză principală de deces în rândul adolescenților din UE.
În România, aproape o treime dintre adolescenți au raportat frecvente sentimente de tristețe și aproape jumătate au luat în considerare sinuciderea. Aceste date alarmante indică o nevoie urgentă de politici mai solide de sănătate mintală în școli.
Lacune în politicile de sănătate mintală
Există lacune semnificative în politicile guvernamentale ale ambelor țări în ceea ce privește sprijinul pentru sănătatea mintală a tinerilor.
Experții din România spun că, adesea, psihologii școlari sunt responsabili pentru până la 800 de elevi din mai multe școli, ceea ce îi împiedică să ofere prezentări sau sesiuni regulate. Această lipsă de programe psychoeducaționale este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că adolescența este o perioadă vulnerabilă pentru dezvoltarea sănătății mintale.
Ioana Tonceanu, coordonator de outreach pentru Sănătate Mintală pentru România, explică faptul că există o lipsă de informații mai fiabile și prea puțini profesioniști care ar putea face față acestei situații. O altă deficiență este că, deși majoritatea specialiștilor din școli au primit pregătire în dezvoltarea elevilor, nu au suficiente cunoștințe cu privire la vulnerabilitățile acestora.
Ea spune că investiția în programe de formare pentru profesori, care le oferă oportunitatea de a se specializa în lucrul cu populații vulnerabile, este crucială, în special în zonele rurale, pentru a pregăti mai bine profesorii în gestionarea problemelor de sănătate mintală și știind ce să facă în cazul în care au elevi care suferă de o criză sau de o afecțiune cronică.
Bella Damyanova, psihoterapeut și coordonator la Rețeaua Națională pentru Copii din Sofia, subliniază necesitatea implicării părinților și a unui mediu familial de susținere. Ea evidențiază provocările, cum ar fi salariile inadecvate și lipsa de suport pentru asistenții sociali, adăugând că îmbunătățirea condițiilor de muncă este crucială pentru protejarea copiilor vulnerabili.
ONG-urile precum Sănătate Mintală pentru România și Rețeaua Națională pentru Copii (NNC) umplu în prezent aceste lacune, dar soluțiile durabile necesită acțiuni guvernamentale sistematice. Așa cum ilustrează experiența Nicolei, acțiunea imediată este esențială. Elevii trebuie să fie împuterniciți să vorbească deschis despre sănătatea lor mintală, iar școlile au nevoie de resurse și personal instruit pentru a-i susține adecvat. Abordarea deschisă a sănătății mintale poate duce nu doar la elevi mai sănătoși, ci și la comunități școlare mai puternice și mai compasionale în ambele țări.
Creșterea conștientizării despre sănătatea mintală în Bulgaria
Damyanova consiliază, de asemenea, copii la Linia Națională de Asistență pentru Copii (116 111) din Bulgaria. Ea spune că mulți copii sună la telefon pentru că au nevoie de cineva care să-i asculte și să-i susțină. „Poate că acesta este singurul loc sigur în care ei rămân anonimi, unde pot împărtăși unele dintre lucrurile dureroase prin care trec”, spune ea.
Așa cum explică Damyanova, screeningurile regulate sunt o parte esențială a eforturilor NNC de a identifica problemele de sănătate mintală la copii de la o vârstă foarte fragedă. „Cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai adaptabil, ceea ce face mai ușor să abordăm provocările și să oferim suportul adecvat.” Din acest motiv, ea este convinsă că această practică ar trebui implementată mai frecvent în politicile referitoare la protecția copiilor și suportul lor psihologic.
Polina Petkova, fondatoarea și gazda podcastului despre sănătatea mintală „Inside Out”, își propune, de asemenea, să aducă în atenție problemele de sănătate mintală. Ea a început proiectul, susținut inițial de UNICEF și de un canal media pentru tineri numit Teen Station, când avea doar 17 ani. A fost prima program audio pe această temă din Bulgaria.
„Când ideea pentru acest podcast a început acum patru ani, sănătatea mintală era încă un subiect tabu în Bulgaria. Voiam să stârnesc o discuție, mai ales pentru a oferi tinerilor modalități sigure și accesibile de a căuta suport în domeniul sănătății mintale,” spune Petkova.
Cele mai populare subiecte de pe podcast — cele cu cele mai multe vizualizări și implicare — se concentrează pe alegerile de carieră pentru tineri și deciziile legate de educația lor, în special dacă să studieze în străinătate sau să rămână în Bulgaria. Mulți tineri se află la această răscruce, iar Petkova își propune să aducă invitați care nu doar că oferă expertiză, ci și implică publicul în discuții semnificative.
„E greu pentru tineri să se exprime pentru că mulți se simt rușinați de luptele lor și se confruntă cu probleme de stimă de sine” explică Petkova. Deși recunoaște o conștientizare în creștere a problemelor de sănătate mintală, ea avertizează să nu ne bazăm prea mult pe rețelele sociale pentru sfaturi. „Rețelele sociale joacă un rol în creșterea conștientizării, dar pot complica și lucrurile. Nu toate sursele sunt de încredere, așa că tinerii ar trebui să fie prudenți cu informațiile pe care le găsesc online.”
Petkova crede că cheia progresului constă în integrarea suportului pentru sănătatea mintală în școli. „Asigurarea că fiecare elev are acces la un psiholog bine pregătit este atât posibilă, cât și necesară,” spune ea, subliniind nevoia de profesioniști calificați. Pentru a promova schimbarea, ea îndeamnă studenții și organizațiile să pledeze pentru reforme educaționale. „Discuțiile ample și implicarea activă a tinerilor sunt cele mai bune modalități de a angaja guvernul și de a stârni o schimbare reală.”
Ea îi încurajează, de asemenea, pe tineri să se confideze celor dragi atunci când se confruntă cu dificultăți și să considere terapia ca un pas proactiv. „Cred că terapia aduce beneficii tuturor, indiferent dacă cred sau nu că au o problemă. Ar trebui să fie o parte obișnuită a îngrijirii de sine.”
Să discutăm despre sănătatea mintală în România.
Situația legată de sănătatea mintală în rândul tinerilor din România nu diferă prea mult de cea din Bulgaria.
În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu o boală mintală, iar mulți alții s-au confruntat cu diverse tulburări de dezvoltare, emoționale sau cognitive, conform unui raport de politică UNICEF privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților. Este demn de menționat că 69% din episoadele depresive au fost raportate în grupa de vârstă de peste 15 ani, o proporție mult mai mare comparativ cu cei mai tineri de 10 ani.
Mental Health for Romania lucrează din 2020 pentru a crește conștientizarea și a genera schimbări pozitive în domeniul sănătății mintale. Fondată și condusă de tineri, organizația dezvoltă proiecte pentru a umple gap-ul de conștientizare a sănătății mintale în România. „În Europa de Vest, există multe inițiative de sănătate mintală, dar România nu le are. Am simțit că este timpul să schimbăm asta,” spune coordonatoarea de outreach Ioana Tonceanu.
Un proiect cheie este o hartă specializată, care permite oamenilor să găsească și să se conecteze cu psihologi și psihiatri. Un alt proiect, „Să aducem sănătatea mintală în școli”, trimite voluntari în licee pentru a prezenta concepte de sănătate mintală, studii de caz și povești reale ale persoanelor care experimentează depresie sau anxietate. „Colaborăm cu profesori și directori de școli și ne propunem să ne extindem la psihologii școlari pentru a face programul sustenabil” spune Tonceanu.
Atelierele acoperă subiecte esențiale dincolo de tulburările comune, inclusiv funcția creierului, influențele de mediu, somnul, nutriția, exercițiul fizic și viața socială. Deși elevii s-au implicat cu entuziasm, stigma rămâne o barieră în multe școli. „Unii se tem că discutarea sănătății mintale ar putea stigmatiza și mai mult colegii” observă Tonceanu, subliniind necesitatea unor conversații deschise pentru a încuraja înțelegerea și empatia.
Ea avertizează, de asemenea, împotriva dezinformării online, unde schimbările de dispoziție sunt etichetate greșit ca tulburare bipolară sau tristețea temporară ca depresie. „Patologizarea emoțiilor normale duce la confuzie. Este important să facem distincția între luptele ocazionale și condițiile clinice” adaugă ea.
În cele din urmă, scopul organizației este de a face discuțiile despre sănătatea mintală accesibile, captivante și fără stigmat, asigurându-se că tinerii au cunoștințele și suportul de care au nevoie.
„Discutarea despre asta poate ajuta la reducerea judecății, deoarece le permite oamenilor să înțeleagă cum se simte și le face mai ușor să se conecteze și să empatizeze cu aceste situații.”
Acest articol face parte din proiectul Beyond Borders, organizat de Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria în parteneriat cu publicația românească Gen, revistă, cu sediul în București. Inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
