O radiografie a anului universitar 2020-2021 la opt facultăți de Medicină din țară.

În martie 2020, odată cu inițierea stării de urgență, facultățile de Medicină și-au mutat activitatea în mediul online: cursuri, lucrări practice, examene. În anul universitar 2020-2021 s-a încercat implementarea unui sistem hibrid: toate cursurile să fie susținute online, iar lucrările practice online și fizic, la facultate sau în spitale.

Înainte de pandemie, studenții din anii clinici (IV-VI), participau zilnic la lucrări practice (stagii clinice) în spitale, iar cei din anul III învățau să comunice cu pacientul și să îl examineze la stagiul de Semiologie. Anul trecut, accesul în spitale a fost limitat și o bună parte din activitate s-a desfășurat în continuare online. Pentru a nu aglomera secțiile, studenții au mers la stagii prin rotație: când unii erau la spital, ceilalți discutau online cazuri clinice sau aprofundau materia de curs. O parte din activitatea de pe secții s-a mutat în amfiteatre.

Ada Voiculeanu (24), anul VI, UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca, anul universitar în anii clinici este împărțit în patru module a câte șapte-opt săptămâni. Din cauza ratei ridicate de infectare din acea perioadă, Ada și colegii ei de serie au participat la primele două module exclusiv online: cursuri, lucrări practice și examene. În al doilea semestru au participat fizic trei săptămâni. Au mers prin rotație câte două săptămâni la stagiul de Ginecologie, unde au intrat pe secție, au văzut paciente și au mers în gărzi. „Cât am fost fizic încercau, în mare parte, doctorii să ne arate cât mai mult, că știau că mergem mai puțin pe secție decât în mod normal și încercau să fructifice timpul ăla pentru fiecare”, spune Ada. În altă săptămână au fost la Centrul de Aptitudini Practice şi Simulare în Medicină, unde au avut câte o zi de activitate pentru cinci discipline: Medicină de urgență, ATI, Chirurgie, Obstetrică, Ginecologie. Aici au exersat manevre și au făcut simulări de cazuri pe manechine, specifice fiecărei materii. Restul lucrărilor practice s-au desfășurat online. Examenele din al doilea semestru au avut loc fizic, oral, cu mai mulți examinatori.

„Ce am simțit în anul VI, vizavi de online, am simțit că suntem foarte bine pregătiți teoretic, dar că informația se asimila mai greu pentru că nu vedeam lucrurile practice. […] Simt că a fost un lucru bun că am putut să ne axăm mai mult pe ceea ce ne interesează pe fiecare […] și asta în anul VI mi se pare foarte benefic, pentru că în principiu cam știi ce vrei. Problema mare e la anii mici, anii II-III […] să vezi exact cum se palpează, cum se auscultă, astea sunt niște informații de bază pentru toată lumea, care se transmit mult mai greu online.”

Alexa Ferenț (23), anul III, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

În primul semestru, din cauza incidenței mari a cazurilor de COVID în Sibiu, întreaga activitate a avut loc în mediul online. În mod normal, Alexa și colegii ei de anul III ar fi trebuit să meargă la lucrările practice de Semiologie medicală în spital, unde să învețe să facă o anamneză (să vorbească cu pacientul pentru a-i afla istoricul) și să examineze clinic pacienți. Alexa spune că au avut noroc cu un profesor dedicat, care a făcut cursuri online interactive în care discutau cazuri clinice și i-a ajutat să înțeleagă și să învețe eficient materia. Totuși, partea practică a lipsit: „Nu a putut să compenseze părțile astea de pus mâna pe pacient, de auscultație, pe care nu ai cum să le tocești efectiv. Și pe YouTube dacă asculți sunete [zgomote sau sufluri cardiace], tot nu e la fel”, spune Alexa. Semestrul al doilea s-a desfășurat în sistem hibrid, cu lucrări practice la facultate, ca în mod normal (Fiziopatologie, Morfopatologie, Farmacologie). Au mers în spital de câteva ori, la stagiul de Semiologie chirurgicală, unde au asistat la operații și pansamente, dar nu au examinat pacienți. Catedra a organizat în colaborare cu Facultatea de Litere și Arte niște sesiuni în care studenți de la Artă Teatrală jucau rolul unor pacienți în diverse situații și studenții îi examinau. În al doilea semestru examenele s-au desfășurat fizic, la facultate.

„Avem super-multe lipsuri, dar am impresia că o să putem să le recuperăm. Ideea e să nu fi pierdut foarte multă teorie. […] Erau și comentariile astea pe care le auzeam foarte des de la oameni, inclusiv în mediul online, că lor o să le fie frică să meargă la doctorii din generațiile noastre.”

Alina Dunca (20), anul I, Universitatea din Oradea

Alina a început facultatea anul trecut și așteptările ei au fost afectate de pandemie. Pentru ea și colegii ei de anul I, primul semestru s-a desfășurat exclusiv online. În al doilea semestru fiecare grupă a mers la facultate la laboratoarele de Biochimie și Fiziologie, timp de șase săptămâni. Unii colegi au participat fizic și la laboratorul de Anatomie. Toate cursurile și restul laboratoarelor au fost online, inclusiv cel de Educație fizică. Examenele s-au susținut online, pe platforma de e-learning.

„Fiind anul întâi, neștiind ce se întamplă la facultate, cum o să fie, mă gândeam că o să ne ducă totuși [la facultate] la început, măcar un pic, să ne familiarizăm cu câțiva profesori, să ne facem prieteni, să ne cunoaștem între noi. […] Dacă mergeam la facultate altfel mai relaționam cu profesorii, altfel puteam să fim atenți la cursuri și la laboratoare. [] Nu e același lucru deloc.” Deși ieșise și se împrietenise cu niște colegi de an, i s-a părut ciudat că pe majoritatea nu îi văzuse niciodată față în față: „Noi ne știm colegii după iconițele de pe Teams [Microsoft Teams, platformă de videoconferință], după nume și după pozele pe care le avem acolo.”

Ana Cadar (23), anul IV, UMFST „George Emil Palade” din Târgu-Mureș

Anul universitar la Târgu-Mureș este structurat în patru module a câte șapte săptămâni de predare. Deși primul modul a început în sistem hibrid, în octombrie toată activitatea s-a mutat în mediul online din cauze ratei ridicate de infectare din oraș. Ana și colegii ei au apucat să intre de câteva ori pe secția de Chirurgie. Al doilea modul s-a desfășurat exclusiv online. Examenele din primul semestru au avut loc, de asemenea, online. Începând cu modulul III au revenit la sistemul hibrid și Ana a mers zilnic la spital și a examinat pacienți la Cardiologie și Chirurgie pediatrică. În ultimul modul au avut Medicină de urgență, unde au făcut simulări pe manechine, Hematologie, Diabetologie și Endocrinologie, unde au mers de câteva ori pe secții și au văzut pacienți. La intrare pe unele secții se solicita prezentarea certificatului de vaccinare sau a unui test PCR. Toate examenele din al doilea semestru au avut loc fizic, la facultate.

„Mi se pare că treaba cu cursurile online e mult mai eficientă. În momentul în care ai și zile de la opt la opt [8-20], trei ore la spital, apoi fugi la facultate la curs, mi se pare că te obosește foarte tare. În primul rând fizic, ulterior psihic, nu o să mai poți fi atent și așa mai departe. Sistemul hibrid, din punctul meu de vedere, ar trebuit și păstrat [cursuri online]. Partea de stagiu ar trebui făcută categoric […], ai nevoie de contact cu pacientul.”

Ana Ahmet (25) și Cătălina Crîmu (26), anul VI, UMF Craiova

Ana și Cătălina s-au aflat o situație particulară față de alți colegi din Craiova, pentru că în anii precedenți fuseseră în străinătate în mobilități Erasmus, și aveau echivalate o parte din examenele de anul trecut, așa că nu au participat la toate stagiile. În anul VI, au existat stagii care s-au desfășurat doar online, precum Dermatologia și Epidemiologia. La altele, precum Medicină de familie, Psihiatrie, Obstetrică și Ginecologie, sudenții au fost fizic la stagiu și au văzut pacienți. La Medicină de Urgență, cei doritori au putut merge în gărzi. În primul semestru toate examenele au fost online, din cauza incidenței crescute a cazurilor din acea perioadă, iar în al doilea au fost și discipline la care examenul s-a susținut fizic.

„Pe partea de cursuri a fost bine că au fost online, că intrai, erai acasă […] nu mai trebuia să te duci la facultate între două stagii, și stăteai și ascultai liniștit cursul. Chiar ar fi interesant dacă ar rămane pe viitor, deși nu cred, să fie cursurile online și stagiile fizic”, spune Cătălina.

„Unii profesori și-au dat interesul extraordinar de mult și asta s-a văzut pentru că automat și noi am fost atenți și pur și simplu vedeai și numărul de studenți care erau online”, spune Ana. „Ce nu mi-a plăcut mie – faptul că am pierdut cumva noțiunea asta de parte clinică […] mi se pare că dacă nu îți păstrezi manualitatea la anumite materii sau în anumite situații, se cam observă. Cei care urmează după noi sper să reintre destul de repede în pâine, pentru că medicina nu se învață doar de pe cursuri, trebuie să ai și parte practică.”

Andreea Barac (23), anul V, UMF „Carol Davila” din București

La București, în anii clinici, lucrările practice s-au desfășurat online și fizic, prin rotație, cu diferențe în funcție de fiecare disciplină și spital. Toate examenele au avut loc în format fizic. Andreea și colegii ei de serie au avut discipline la care au mers fizic în spital jumătate de stagiu, de exemplu la Endocrinologie, unde au vorbit cu pacienți în amfiteatru, sau la Urologie, unde au intrat în blocul operator și au asistat la intervenții. La altele, precum Pediatria sau Chirurgia, au mers câte o zi pe săptămână. Lucrările practice de Neurologie și Nefrologie s-au desfășurat exclusiv online, cu prezentări de cazuri sau filmulețe.

Andreea menționează că anul trecut a avut o rutină mai echilibrată, cu mai mult timp să se dezvolte și pe alte planuri. Pe de altă parte, a simțit lipsa activității din spital: „Din punct de vedere practic, […] dacă e să mă gândesc la ce am reușit să fac pentru viitoarea mea carieră de medic, atunci ăsta e anul în care sunt cel mai prost pregătită. Chiar dacă am învățat probabil la fel de mult pe cât aș fi învățat înainte, faptul că nu am avut o exemplificare practică m-a făcut să uit cu atât mai mult […] și să nu văd exact de ce învățam toate lucrurile pe care trebuia să le asimilez pentru examen.”

Bogdan Mereuță (25), anul VI, UMF „Grigore T. Popa” din Iași

În anul VI la Iași, lucrările practice s-au desfășurat diferit, în funcție de disciplină. Anumite stagii mai scurte, precum Etică și Economie în sănătate sau Microbiologia clinică, au avut loc exclusiv online. La unele discipline, precum Reumatologie, Dermatologie sau Psihiatrie, Bogdan și colegii lui au interacționat cu pacienți într-o sală sau în amifteatru, pentru a nu aglomera secțiile. La alte stagii (Ginecologie, Obstetrică, Neonatologie), fiecare grupă a intrat pe secție de câteva ori, prin rotație. Au văzut pacienți și la stagiul de Medicină de familie, unde au mers prin rotație la cabinet. Examenele au avut loc fizic, în formatul specific fiecărei discipline.

Bodgdan a resimțit acest an în sistem hibrid ca pe o revenire spre normalitate: „Când a venit pandemia a fost așa incert totul și o schimbare de la o zi la alta. […] faptul că [anul acesta] am mai interacționat cu profii, cu colegii și nu mai aveam anxietatea mediului de acasă, cumva m-a ajutat și mi-a plăcut. Când mergeam la examene știam că pot să delimitez foarte clar mediul de învățat de mediul de examen. Nu mai stăteam în aceeași cameră să dorm, să învăț și să dau examen. […] Până și interacțiunea cu profesorii m-a ajutat, […] să văd cum reacționează – zic ceva bine, zice «OK», zic ceva prost, se strâmbă – nu mai sunt căsuțele alea în care mă chinui să văd că există un cap de om.” 

Ilinca Romocea (23) și Cristian Terec (24), anul V, UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca

Ca și Ada, Ilinca și Cristi au fost mers fizic la spital câteva săptămâni. La Cardiologie și Pediatrie au fost programați să meargă câte două săptămâni din opt, iar la Neurologie au fost o săptămână și au interacționat cu pacienți în amfiteatru. Ilinca, Cristi și colegii lor de serie au intrat pe secție doar la Pediatrie, unde fiecare student a fost repartizat unui medic și a putut să examineze mulți pacienți. În primul semestru, după trei săptămâni în sistem hibrid, toată activitatea s-a mutat în online din cauza creșterii incidenței cazurilor și o parte din studenți nu au mers deloc la unele stagii. În ceea ce privește prezentările online, Ilinca spune că „mulți [profesori] și-au dat silința: au făcut stagii interactive cu tot felul de cazuri și poze și filmulețe.[…] Sunt materii pentru care se potrivește foarte bine partea asta de online, cum e radiologia.” Examenele din al doilea semestru au avut loc fizic, sub forma unui examen oral cu mai mulți examinatori.

Ilinca și Cristi s-au înscris în programul de voluntariat pentru studenți inițiat prin OUG 197/18.11.2020 și au lucrat timp de șase luni sub coordonarea ISU Maramureș la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr.Constantin Opriş” Baia Mare unde, pe lângă activitatea de asistență medicală, au acumulat multe cunoștințe teoretice și practice de clinică: „Au fost foarte mulți medici care s-au ocupat, care ne-au lăsat să facem cazurile cap-coadă, ne-au lăsat să facem manevre, ne-au supravegheat, ne-au explicat patologiile, am făcut studii de caz, am dat teste, am făcut de toate. […] A fost ca o binecuvântare, să zici în toată perioada asta că ai avut așa o oportunitate, care nu numai că ți-a corectat handicapul, dar te-a și avansat mult. Adică am învățat foarte multe, poate chiar mai multe decât aș fi învățat la facultate.”

Iulian (23, anul V) și Iustin (25, anul VI) Hotinceanu, Universitatea Transilvania din Brașov

La Brașov, primul semestru s-a desfășurat online începând cu finalul lunii octombrie, după câteva săptămâni în sistem hibrid. La unele lucrări practice, medicii le arătau studenților prin videoconferință investigații din spital sau consulturi cu pacienți, dar Iulian spune că foarte puțini au reușit să se adapteze cu adevărat predatului în mediul online. Aproape toate examenele din primul semestru au avut loc online, Iulian a susținut fizic doar examenul de Pediatrie, iar Iustin pe cel de Ginecologie.  Al doilea semestru a fost în sistem hibrid. Unele stagii, precum Chirurgia pediatrică în cazul lui Iulian, sau Dermatocosmetologia în cazul lui Iustin, s-au desfășurat exclusiv online. Iulian și colegii lui au mers fizic la facultate la Medicină internă și Neurologie, unde discutau sau simulau cazuri clinice, dar nu au văzut pacienți tot anul. Iustin a mers fizic la stagiile de Ginecologie, Boli infecțioase și Psihiatrie, care s-au desfășurat în săli din spital sau la facultate, cu prezentări, filmulețe cu operații sau înregistrări cu inverviul psihiatric al unor pacienți de pe secție. La Medicină legală a văzut într-o zi câțiva pacienți. Toate examenele din al doilea semestru au avut loc fizic.

„Cel puțin la Ginecologie m-ar fi ajutat un pic să fi văzut ceva pe la spital pe bune, nu numai așa teoretic […] se corelează mult practicul cu teoreticul și te ajută mult să vizualizezi dacă te-ai lovit în practică la spital de vreo patologie care se cere la examen”, spune Iustin.

„Am pierdut foarte mult contactul cu lumea medicală, ce înseamnă să faci un consult, ce înseamnă să vorbești cu omul, am devenit teoreticieni, nu practicieni, și medicina se face practic, nu teoretic. […] Pentru noi a fost un real dezavantaj toată pandemia asta pentru că ne-a împiedicat din a avea parte de un proces didactic echitabil ca viitori doctori”, spune Iulian.

Teodora Bosoiu (23), anul IV, UMF „Carol Davila” din București

Ca și în cazul Andreei, Teo a participat la lucrările practice online și fizic, în format diferit la fiecare disciplină. Unele stagii de după-amiază (Radiologie) și unele module scurte (Medicina muncii) au fost exclusiv online. Toate examenele s-au susținut fizic. Pentru Teo și colegii ei de serie anul a început cu stagiul de Ortopedie și traumatologie, care a durat patru săptămâni, și fiecare grupă a mers la spital o zi. La Chirurgie, au intrat pe secție câte o săptămână din cele opt, au văzut primii pacienți după câteva luni și au asistat la operații. În al doilea semestru, la Pneumologie, au mers fizic jumătate de stagiu și au examinat pacienți zilnic. La stagiile de Digestiv, Chirurgie pediatrică și Oncologie au fost în spital câteva zile, iar la Cardiologie fiecare grupă a mers prin rotație pe secție trei săptămâni din cele nouă, au examinat pacienți și au asistat la investigații. 

„În afară de izolarea asta socială față de colegi, față de mediul academic, de comunicarea defectuoasă student-profesor, cel mai nefericit lucru mi s-a părut imposibilitatea de a pune în aplicare ce am învățat teoretic în stagiile pe care le-am făcut. […] adică practica e vitală în medicină și nu ai cum să înveți să ajuți oameni atâta timp cât nu iei contact cu ei. […] Și e paradoxal, cred, pentru că de la începutul anilor de studenție ni s-a tot spus că o să ajungem să tratăm pacienți, și nu boli, dar mi se pare că online-ul ne-a învățat total contrariul.”

Oana Brîndușe (22), anul IV, UMF „Carol Davila” din București 

La fel ca Teodora, în primul semestru am mers la stagii în spital zece zile, dintre care patru au fost zile de examen. În al doilea, după ce ne-am vaccinat și incidența cazurilor a scăzut, am început să mergem mai mult pe secții și să vedem pacienți. Deși o mare parte din activitate a fost în continuare online, am simțit că ne apropiem de normalitatea pre-pandemie pe care nu o cunoscusem încă. 

Acest material nu își dorește să blameze modul în care s-a desfășurat activitatea didactică în pandemie, ci să constate cum au resimțit niște studenți acest an universitar. În pandemie au fost prioritare siguranța pacienților și siguranța noastră. Personal, am înțeles și am fost de acord cu această situație. Sper doar să putem umple cât mai curând acest gol din pregătirea noastră medicală și să nu îi afecteze pe viitorii noștri pacienți. Să nu le fie frică de cei care au făcut „medicina online”.

Nota autorului: Informațiile se referă la anul universitar 2020-2021.

Vârstele și anii de studiu sunt cele de la momentul finalizării documentării (iulie 2021). În prezent, Ada, Ana, Cătălina, Bogdan și Iustin sunt medici rezidenți.

Oana Brîndușe are 23 de ani, e din Baia Mare și studiază medicina la UMF „Carol Davila” din București.

Editor text: Alexandru Ciocan
Editor foto: Cosmin Bumbuț

Textul și fotografiile au fost realizate în cadrul proiectului „Gen, revistă”, sprijinit de Institutul Francez din România. Revista este un proiect al Forum Apulum, o asociație civică din Alba Iulia, creată cu scopul de a forma noi generații de cetățeni informați și implicați, puși pe schimbat lumea în bine.

Dacă vreți ca acest proiect să continue și tinerii să scrie, să deseneze și să fotografieze subiecte cu și despre ei, ne puteți sprijini printr-una dintre metodele de aici.