În urma războiului rusesc pe scară largă, ucrainenii încearcă să șteargă cultura rusă și influența lingvistică asupra țării lor. Văzând deformarea istoriei și încercările de a șterge moștenirea culturală ca unul dintre taskurile de pe agenda genocidului, aceștia înțeleg cât de important este să-și prezerve identitatea și să se distanțeze cât de mult posibil de agresor, de canalele sale și de trecutul imperial. Asta a accelerat schimbarea unor nume de străzi asociate cu Rusia și demolarea unor monumente ale unor generali sovietici și scriitori ruși.
Prin urmare, am trecut de la „Leninfall” (n.red: termen care semnifică demolarea monumentelor lui Vladmir Lenin din Ucraina și care a devenit cunoscut la scară largă în anii 2013-2014) la „Pushkinfall” (n. red: termen care face referire la distrugerea statuilor lui Pușkin, unul dintre cei mai mari scriitori ruși).
Cât despre noile nume ale străzilor, în Kiev, spre exemplu, le poți alege votând printr-o aplicație mobilă. Mai mult de 200 de străzi, alei, bulevarde și piețe au fost deja redenumite în capitală, potrivit Consiliului Local al orașului Kiev. Așadar, a început o campanie de derusificare a Ucrainei.
Reacțiile negative împotriva culturii ruse din Ucraina au început în 2014, când forțele ruse au invadat pentru prima oară, ocupând Crimeea și teritoriile regiunilpr Donetsk și Lugansk. Un an mai târziu, a fost adoptată o lege care interzicea simbolurile naziste și regimurile totalitare.
Procesul decomunizării începuse. Monumentele lui Lenin au fost demolate în orașe și piețe și unele orașe au fost chiar redenumite în Ucraina. Astfel, orașul Artemivsk a fost renumit Bahmut, iar Novhorodske și-a recâștigat numele istoric de New York.
Cu toate acestea, timp de opt ani, redenumirea toponimelor părea o decizie contradictorie. În timp ce câțiva oameni au înregistrat petiții ca să elimine monumentele Comandanților militari sovietici, majoritatea încă se opuneau unor astfel de schimbări. Acum doi ani, doar 29,9% dintre ucraineni susțineau redenumirea locurilor asociate cu Rusia sau cu URSS. La sfârșitul lui 2022, un sondaj condus de Inițiativa Democrată Ilko Kucheriv arăta că acest număr a crescut la 59%, în timp ce 13,2% dintre respondenți erau încă împotriva, iar 18,6% nu aveau nicio părere.
„Nu am fost obligați să redenumim, nici de legislația curentă, nici de instrucțiunile administrației militare regionale. Pușkin poate că a scris opere extraordinare. Dar nu putem să continuăm să existăm în același spațiu geografic și cultural cu o țară care urmărește să ne distrugă țara și care a transformat orașul nostru în ruine”, explică Volodimir Matsokin, viceprimarul din Izium, un oraș din regiunea Harkov, care a supraviețuit timp de șase luni ocupației ruse.
Unealtă de propagandă
Războiul la scară largă a inflamat derusificarea chiar și în orașele care erau considerate „simpatizante ale Rusiei”. În noiembrie 2022, un monument al Ecaterinei cea Mare din Odesa a fost îmbrăcat în călău – o glugă roșie a fost pusă pe capul statuii, iar o sfoară pentru spânzurat în mâna dreaptă. Figura împărătesei, pe care Vladimir Putin o admiră, este folosită ca să răspândească mitul potrivit căruia aceasta este fondatorul celui mai mare oraș portuar. În același timp, ucrainenii o privesc ca pe un simbol al imperialismului rusesc, care, după ani de dezbateri, a fost într-un final înlăturat și plasat într-un muzeu.
Orașele și satele aflate sub ocupație rusească se străduiesc din dorința lor de a dezrădăcina tot ce amintește oamenilor de Ucraina, plasându-i într-un balon de propagandă. De exemplu, în Herson, aceștia au afirmat că este un oraș rusesc pentru că „străzile cu nume care evidențiază istoria rusă au fost păstrate.”
În același timp, poziția Ministerului Culturii și al Politicii de Informare din Ucraina privind derusificarea nu depinde atât de mult de context, ci de persoană.
Ministrul Oleksandr Tkachenko consideră că procesele de decomunizare și derusificare sunt naturale, evidențiind că acestea ar trebui să aibă loc în accordance cu legea și nu cu emoțiile.
„Dacă vrem să fim o țară europeană normală, trebuie să ne arătăm atitudinea corectă față de acest proces chiar și în timpul războiului”, spune acesta.
Text tradus și adaptat din limba engleză: Roxana Stan
Ilustrațiile au fost realizate în cadrul proiectului „Gen, revistă”, sprijinit de Institutul Francez din România. Revista este un proiect al Forum Apulum, o asociație civică din Alba Iulia, creată cu scopul de a forma noi generații de cetățeni informați și implicați, puși pe schimbat lumea în bine.
Dacă vreți ca acest proiect să continue și tinerii să scrie, să deseneze și să fotografieze subiecte cu și despre ei, ne puteți sprijini printr-una dintre metodele de aici.
