E foarte probabil să fi avut prieteni care își luau placa și se duceau în skatepark sau să fi văzut la o petrecere un coleg dansând breakdance. Dacă te-ai gândit că își pierd timpul învățând figuri și trucuri pe care le vor uita în doar câțiva ani (și oricum nu o să le folosească la nimic), joke’s on you. Distracțiile astea uneori periculoase, pentru că necesită skills, au devenit, iată, sporturi olimpice. Jocurile Olimpice trec prin transformări și încearcă să țină pasul cu tendințele actuale, așa că breakdance-ul și skateboardingul au ajuns la Jocurile Olimpice.
Samsung a devenit partenerul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 cu focus în mod special pe probele de skateboarding, breakdance și surfing. Mai știi prietenii pasionați de skate și breakdance de care vorbeam la început? Acum Samsung îi caută fix pe ei pentru a le oferi mai multă vizibilitate printr-un concurs local. Așa că le poți scăpa o vorbă despre asta dacă vrei să-i ajuți să câștige o experiență la Olimpiadă.
Concursul este parte din campania Open Always Wins, lansată pentru a celebra aceste sporturi și are în centru convingerea brandului că o atitudine deschisă la nou permite posibilități infinite. În același timp, este o invitație către toată lumea să își găsească inspirația în sportivii din aceste discipline. Campania se desfășoară atât global, cât și local. Și acum, să ne întoarcem la istoria breakdance-ului și a skateboarding-ului.
Breakdance
Breakdance, cunoscut și sub numele de breaking, a fost prezent prima dată la Jocurile Olimpice de Tineret de vară din Buenos Aires în 2018. Pentru că a fost un succes atunci, breakdance-ul a fost adăugat în programul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 ca un sport nou. Apărut în New York-ul anilor `70, breakdance-ul e caracterizat prin mișcări acrobatice și rapide. Nu e doar un mod de a dansa pe muzică, ci se apropie, practic, de gimnastica ritmică. Asemenea altor sporturi deja consacrate, are componente artistice, dar și tehnice, așa că la Jocurile Olimpice sportivii vor fi evaluați pentru tehnică, creativitate și performanță. Primele competiții internaționale au avut loc în anii `90, iar asta a ajutat la popularizarea breakdance-ului atât în comunitățile de hip-hop, dar și pentru publicul general.
Skateboarding
Cu toții avem prietenul acela care a fost pasionat în liceu de skate și pe care nu îl scoteai din skatepark. Skateboarding-ul a apărut prin anii 1950 în California, când surferii căutau o alternativă pentru zilele fără valuri. Apoi a devenit un fenomen global, care a ajuns să influențeze modă, muzică sau artă urbană.
Și poate te întrebi: bun, dar cum se jurizează așa ceva?
Pentru jurizarea probei de skateboarding, sunt două probe de 45 de secunde pe care sportivii trebuie să le treacă: street și park, fiecare cu mediu și criterii diferite. La proba de street skateboarding contează tehnica – cât de corect se execută trucurile, dificultatea, trecerea de obstacole. Cu cât se folosesc mai mult de traseu, de balustrade, trepte și rampe, cu atât mai bine. Iar pentru park skateboarding, jurații vor ca participanții să fie cât mai fluizi în mișcări, să încerce trucuri dificile, punctează înălțimea și lungimea săriturilor și cât de creativi sunt cu întregul lor număr.
Surprinzător sau nu, sporturile acestea își merită locul în galeria Jocurilor Olimpice. Da, ca în cazul multor sporturi mai „exotice”, în România situația e un pic diferită. Ca să vedem ce înseamnă să faci sporturile astea în România, vom povesti cu practicanți despre provocările întâlnite, despre ce s-a schimbat în ultimii ani, cum se traduce filozofia Open Always Wins pentru sportivii români și cum îi ajută pe aceștia să fie văzuți și apreciați de o lume întreagă.
Îți facem cunoștință în curând cu tineri care practică sporturile ca să aflăm tips and tricks de la ei și care sunt provocările pe care le întâmpină, așa că stai aproape.
