Proiectul meu pornește de la ideea maturității, așa cum este ea înțeleasă de către adolescenți. Este o încercare timidă de a delimita copilăria de maturitate și de a înțelege dacă viața de adult înseamnă neapărat și renunțarea la copilărie.Mama are grijă de trei copii, singură, fără să ceară ajutor. Am șaisprezece ani și mă întreb dacă asta e maturitatea. Uneori, aș vrea să-i iau locul, să înțeleg ce simte, cum de încă mai poate.
Maturitatea vine treptat, nu deodată, îmi spun în timp ce fac temele pentru școală. Am învățat să nu mă sperii de ușile necunoscute, chiar dacă nu știu încotro duc. Fiecare provocare mă apropie de răspunsul pe care îl caut.
Pentru mine, maturitatea înseamnă să ai banii tăi, cu care să ai grijă de o familie. Înseamnă să fii acolo, mereu cu un pas înaintea problemelor. Înseamnă să ai grijă de tine fără să îi neglijezi pe ceilalți. Iar maturitatea nu vine oricum, ci aduce responsabilități. Copii care-ți cer să-i ajuți la teme în creierii nopții, facturi de plătit și somn insuficient. Maturitatea urlă la tine: S-a spart țeava de apă; Mami, ne putem lua un câine? sau Ce-avem de mâncare azi?
Oare adulții au renunțat cu toții să mai fie copii? Nu vreau să pierd jocurile de-a v-ați ascunselea, plictiseala din vacanța de vară, poveștile cu final fericit, spuse de mama. Până la urmă, ce înseamnă să fii matur?Ochii tuturor așteaptă să vadă noul tău eșec.
Chechedi Rebeca Miruna are 16 ani, e din Maguri-Racatau și studiază la liceul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca.
Editori ilustrații: Lucian Barbu, Sebastian Ștefan
Editor text: Roxana Stan
