Am discutat cu cinci dintre responsabilii cu organizarea Campionatului European de fotbal U21. Sunt persoane care nu se văd atunci când echipele joacă pe teren, dar a căror implicare a făcut ca EURO U21 să se întâmple și în România la standarde europene. 

Alexandru Cândea este lider de proiect al acestui turneu final. Numirea lui pe acest post de către UEFA, organizația care gestionează fotbalul european, nu a fost deloc surprinzătoare. El a fost manager operațional al EURO 2020, care s-a jucat și la noi în țară.  

Încă de dinainte să înceapă acest campionat, Alexandru se trezea de la 6-7 dimineața pentru a pregăti împreună cu echipa lui evenimentul. Acum își începe ziua la aceleași ore pe stadioanele unde urmează să joace echipele care au mai rămas în competiție.  

Am vorbit cu Alexandru despre provocările pe care le-a întâlnit în perioada campionatului, despre cum reușește să facă față stresului, dar și despre cum a reușit să coordoneze o echipă atât de mare, formată în mare parte din tineri, după cum ne-a spus chiar el.

Cum ai luat decizia să coordonezi Campionatul European de Fotbal U21?

Trebuie să știți că există un proces prin care UEFA decide cine organizează. Se depune un dosar, destul de complex, iar decizia finală o ia comitetul executiv, pe baza recomandării comitetului de organizare de la UEFA. Ulterior, după ce se aleg țările în care se va disputa campionatul, în cazul nostru România, respectiv Georgia, Federația numește un project leader. Practic, nu am luat eu decizia, am fost numit, probabil și pe baza experienței de la Euro 2020.

Și ce te-a făcut să accepți această numire?

Știind încă din faza de pregătire a dosarului complexitatea și lucrurile care diferențiază clar acest campionat de Euro 2020, a fost clar o nouă provocare pentru mine și pentru colegii pe care urma să îi introducem în proiect.

Care sunt cele mai ușoare și cele mai grele părți ale job-ului tău de aici?

Cea mai ușoară parte încă nu mi-am dat seama care e (râde). Dar bine că ai pus întrebarea. Mă gândesc acum. Cred că cea mai ușoară parte este asta, în care vorbesc cu voi, în care mai avem timp să facem o poză care va rămâne după. Cea mai ușoară parte, evident, este momentul în care vorbești cu oamenii care fie au fost implicați, fie au fost spectatori, și primești cuvinte de laudă pentru echipă. Pentru că, în final, e vorba de echipă. Nu putem face un astfel de turneu final, atât de complex, fără echipă.

Sunt foarte multe lucruri grele pe care, din fericire pentru noi, suntem obișnuiți să le rezolvăm. Cred că lucrul cu oamenii și alegerea celei mai bune echipe pentru fiecare stadion, care să înțeleagă specificul lui, plus rezolvarea cerințelor foarte minuțioase de la UEFA.

Un alt punct dificil a fost cred și schimbarea mentalității celor care operează stadioanele în momentul de față, versus cum trebuie operate stadioanele pentru Euro.

A existat în vreun moment o discuție cu galeriile pe ale căror stadioane se joacă să vină la meciuri, să mobilizeze oamenii?

Încă de acum mulți ani am luat decizia de a intra în contact cu galeriile, de obicei de la stadioanele unde noi organizăm meciuri pentru echipa națională. Le-am sugerat că ar fi un plus adus turneului dacă s-ar prezenta la aceste meciuri. În final, este decizia lor și nu putem interveni. Nu am primit răspunsuri pozitive, dar au fost și sunt în continuare discuții cu șefii galeriilor. 

Câți oameni s-au ocupat de toată povestea asta?

La nivel de România a trebuit să facem o echipă de organizare locală, care inițial a avut o echipă centrală, cu o echipă de manageri care au creat proiectele, conceptele, planurile operaționale, care este formată din 15 oameni. După care s-au adăugat echipele de la cele patru stadioane. În total, undeva la 60 de oameni, doar din partea României. Plus colaboratorii, pe diverse proiecte, la care cu cinci zile înainte de turneu s-au adăugat echipele de la UEFA. În total aș spune undeva la 80 de oameni pe fiecare stadion în echipele de organizare.

Vorbeai mai devreme de echipă. Cum reușești să mobilizezi echipa astfel încât să-și facă fiecare părticica lui?

Cred că totul începe de la asumarea obiectivului principal al turneului și de la a înțelege la nivel de echipă care este obiectivul și care sunt direcțiile pe care ni le dorim. În continuare, trasarea sarcinilor și discuțiile libere și înțelegerea taskurilor definesc acest lucru. Se poate ca în primă fază o persoană care nu avea toate criteriile să ocupe un anumit loc, s-a dovedit că a făcut față stresului, presiunilor, termenelor limită și, în final, să livreze foarte bine în rolul pe care și l-a asumat. 

Cum arată, într-o zi de meci, ziua ta?

Având în vedere că noi avem două orașe, o zi arată așa: mă trezesc de dimineață, undeva la șase, șase și un pic, ajung la primul stadion, din orașul respectiv, pentru că sunt tot felul de lucruri de rezolvat: fie mail-uri, fie lucruri pe care vreau să le pun în ordine înainte să vină ceilalți colegi. După care, în a doua parte a zilei, particip la ședințele de pe stadionul respectiv. Apoi mă duc la celălalt stadion. Apoi decid, în București cum am avut stadionul Giulești și Steaua, am preferat mai mult să stau la Steaua în zilele de meci, pentru că erau mai multe lucruri care trebuiau controlate. Voiam să mă asigur că totul era conform planurilor. 

Apoi, a doua zi, zbor către Cluj, pentru a fi alături de echipele de acolo. Am observat, după prima vizită la Cluj, că e destul de important doar să fiu acolo. Oamenii se simt mult mai încrezători în ei când au pe cineva, pe noi, cei care ne-am ocupat de proiect, chiar dacă nu fac efectiv foarte multe lucruri în perioada asta, pentru că, oamenii neavând nevoie de mine în faza operațională înseamnă că faza de pregătire am făcut-o bine, și acesta e un motiv de bucurie. 

Mă gândesc că e foarte mult stres. Cum reușești să îl gestionezi, să treci mai departe? 

Încă de acum câțiva ani mi-am dat seama că sunt fericit și am oportunitatea pe care nu multă lume o are, să fac ceea ce îmi place. Din fericire pentru mine, de multe ori nu simt că lucrez. Colegii mei din department pot confirma că de multe ori le cer mai mult decât trebuie, dar doar din dorința de a face lucrurile așa cum trebuie. Tot timpul mă gândesc că avem o datorie față de spectatorii care vin la stadion. Consider că prin tot ce facem, mai ales la turneul ăsta, suntem ambasadori ai României, prin toate lucrurile pe care le facem și care se vor întâmpla până la final. 

De ce ar trebui tinerii să urmărească fotbalul?

Sporturile în general ne ajută foarte mult pentru socializare, pentru rezolvarea problemelor pe care le întâlnim, pentru o viață sănătoasă, pentru emoția pe care ți-o aduce.  

Majoritatea colegilor noștri de aici sunt tineri. A fost o ambiție personală, să angajez tineri în proiect, chiar dacă ar putea fi puțin un risc. Dar, în final, toți tinerii pe care i-am cooptat în proiect au livrat cu supra măsură și sunt foarte mândru de performanța lor. Ei reprezintă viitorul. Deci, cel puțin pentru viitoarele turnee pe care le organizăm, pentru că în 2025 organizăm un alt turneu final, U19, avem o bază de experți pe care o putem folosi. 

Acest articol este realizat cu sprijinul PENNY, sponsor al tuturor echipelor naționale de fotbal ale României și partener oficial al Campionatului European de Fotbal U21 2023.