Ce e frumos la Festivalul de literatură și traducere din Iași (FILIT) e oportunitatea întâlnirilor și purtării dialogului dintre comunitățile literare ale scriitorilor, traducătorilor și a persoanelor legate de industria de carte națională și internațională.
Cum o duc traducătorii astăzi? Cum e privită literatura în era digitalizată și cum o putem revitaliza?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care textul de față încearcă să răspundă, folosind insight-urile și vorbele invitaților FILIT, traducători importanți, și perpectiva jurnalistei culturale Sandrine Treiner.
Literatura și traducătorii în fața provocărilor lumii contemporane
O scurtă privire în lumea traducerii a subliniat ferm nevoia recunoașterii eforturilor traducătorilor și a persoanelor aflate în spatele autorilor. Cele două întâlniri dintre traducătorii de limba română din 11 țări diferite au avut loc în Muzeul „Vasile Pogor”, Casa Junimii. Chiar dacă era un moment de networking de nișă din industria traducerilor și un loc de împărtășit gânduri despre meserie și piața de carte, am rămas cu câteva idei esențiale.
Actorii din lumea editorială, cu accent pe traducători și edituri, se confruntă cu dificultăți multiple: drepturi de publicare, remunerație corectă, promovarea edițiilor traduse prin prezența unor autori remarcabili din țară, turneele internaționale ale autorilor, vizibilitatea traducătorilor. Cu toate acestea, direcția este una pozitivă: s-a menționat faptul că publicul de la evenimentele de lansare de carte din alte țări și de la turnee este mult mai numeros comparativ cu anii trecuți.
Acest lucru poate fi văzut în cel mai recent turneu al lui Mircea Cărtărescu de promovare a romanului „Theodoros”. Turneul, desfășurat în orașe numeroase din Europa, a fost marcat de biblioteci și librării arhipline de cititori, cu vitrina deschisă și cu sisteme de sonorizare necesare pentru a se putea auzi bine informația. Acest lucru este minunat și ne dă multă speranță pentru viitorul literaturii române și a modului în care aceasta este privită și primită de cititori.
FILIT ajută, la rândul său, la creșterea vizibilității și recunoașterii eforturilor traducătorilor. O mențiune importantă aici le revine traducătorilor Steiner Lone, din Norvegia, și lui Bruno Mazzoni, din Italia, pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română în 2023, premiu acordat de Institutul Cultural Român. Premiul, oferit pentru prima dată în urmă cu doi ani, este menit „să contribuie la atenuarea unui dezechilibru, pentru că traducătorii sunt, în continuare, o prezență discretă, prea discretă, în raport cu rolul esențial pe care îl au în lumea editorială”, a spus Sorin Gherguț, reprezentant al Institutul Cultural Român, în ultima seară de FILIT, pe scena Teatrului Național. Bruno Mazzoni a primit premiul pentru traducerea volumului de poezii „Variațiuni pe o temă dată” al Anei Blandiana în italiană, iar Steiner Lone pentru traducerea romanului lui Mircea Cărtărescu, „Solenoid”, în norvegiană.
Ecrane și cărți. Cum vorbim despre literatură în mass-media, alături de Sandrine Treiner (invitată) și Cristina Hermeziu (moderatoare)
Evenimentul organizat de Facultatea de Litere din Iași și Institutul Francez din România la Iași a avut-o în rol principal pe Sandrine Treiner, jurnalistă și scriitoare franceză cunoscută pentru activitatea sa în cadrul France Culture și Radio France.
Practicând jurnalismul cultural, recunoaște că sectorul său de activitate și-a pierdut astăzi din relevanța de intermediar între public și cultură. Ipoteza sa este, în cazul criticilor literari, că și-au pierdut din puterea de convingere tocmai pentru că nu se uită către literatura mainstream, populară, iar publicul devine tot mai restrâns și nu mai rezonează cu activitatea criticilor. Spre exemplu, în Franța sunt trendy de mai mulți ani benzile desenate tip manga, însă criticii literari desconsideră total această nișă.
În acest context, Treiner spune că jurnalismul cultural va continua să existe, însă are nevoie de o reinventare și de abordări noi pentru a supraviețui, ceea ce se întâmplă deja: deși radioul și-a pierdut din relevanță, podcast-urile performează foarte bine; industria cinematografică s-a reinventat prin seriale, iar platformele de streaming au captivat publicul, în special în perioada pandemică. Deși nu există o soluție clară pentru industria cărții (să fie, oare ecranizarea cărților?), recomandările de cărți, anterior responsabilitatea librarilor, a fost pasată către comunitatea de cititori din online, prezentă ca booktok. Treiner vede recenziile din online pline de un „entuziasm contagios” răspândit în bula cititorilor. E drept că există o competiție mare pentru atenția publicului în era dominată de piese variate de media, însă interesul pentru cultură continuă să existe, iar avantajul tehnologiei este că permite „democratizarea informației”.
„Publicul simte literatura care îi privește”, declară Sandrine Treiner, subliniind că, într-o piață de carte animată și fertilă, cititorii vor simți prezența marketării cărților și vor merge după vibe în alegerea cărților.
Comparativ cu perioada în care mass-media nu implica și platforme sociale, chatgpt și multe altele, job-ul de jurnalist cultural era ceva mai simplu și era un singur lucru de făcut: promovarea culturii. Treiner este de părere că, în zilele noastre, jurnaliștii culturali sunt nevoiți să ia în considerare promovarea activității în multiple moduri, printre care și postatul pe platformele sociale și atragerea unui public mai larg. Asemănător, scriitorii au astăzi provocarea de a face o muncă suplimentară (alături de editură sau editori) de a-și promova cărțile, pentru că nu mai e destul munca de publicare, ci e nevoie de un mix: promovare online, postări pe social media, organizare de evenimente, discuții, giveaways.
„Cultura este un element esențial în viețile noastre.” – Sandrine Treiner
Esențial este că literatura și cultura nu sunt pe moarte, dar au nevoie de o mică revizuire și de ceva fresh pentru a se adapta la lumea digitalizată în care trăim.
Poți citi despre highlight-urile festivalului de literatură aici și despre momentele vii, cu fantasy, poezie sau dans, aici.
