Mă dor părți din suflet pe care nu știam că le am. Încă mai am lacrimi în ochi când scriu articolul ăsta. Vreau să înțelegi, în primul rând, faptul că Arcane pentru mine nu este doar un serial, ci serialul pentru care aștept de doi ani de zile. Și, acum că tocmai ce am terminatContinue reading „Arcane – iubesc din toată inima serialul ăsta, deși n-am jucat niciodată LOL”
Gossip Girl, Harry Potter, universul The Vampire Diaries, Jurnalul unei puștoaice și Naruto, cam ele erau obsesiile mele din cultura pop, cel puțin până când am intrat în liceu. Era mișto, toată lumea vorbea despre ele, excepție fiind Naruto la acea vreme, creând cumva un sens de apartenență în grupurile de la școală sau dinContinue reading „Nouă ani, două luni și opt variante mai târziu – Povestea SKAM”
Nu știu pentru voi cum e, însă pentru mine filmele care au la bază un personaj pasionat (pardon, obsedat) de meseria lui/ei sunt precum nectarul de ambrozie pentru zeii greci. Ador să văd personaje care trec de limita umanului cu scopul de a-și atinge obiectivele, de a ajunge pe culmi ce nu au fost măcarContinue reading „Workaholic? Filmele astea-s pentru tine!”
Gânduri și gânduri. O fugă de singurătate e pretutindeni în jurul meu. De fiecare dată când primesc în diferite contexte întrebarea „Cine te va însoți?” și răspunsul meu e „Nimeni. Merg singură.”, apare o mirare pe fața multora din familia mea. Mirare urmată, bineînțeles, de clasicele întrebări: „Singură?? Dar n-ai găsit pe nimeni să vinăContinue reading „Tu cine ești când te vezi singur?”
„Sportul adevărat a existat cât timp antrenorul putea aplică orișicâte corecții fizice, acum aveți numai drepturi”. Cu asta am rămas din ultimul sezon în care am fost legitimată la un club sportiv privat de volei din România. Este doar una dintre „vorebele de duh” ale fostului meu antrenor care mi-a înveninat o bună perioadă aContinue reading „După 8 ani de volei în România”
Pe malul Crișului Repede, în localitatea Negreni, coada de mașini înaintează încet. Până la faimosul Târg de Antichități mai sunt de parcurs câțiva kilometri, timp în care pot medita asupra planului de bătaie pe care îl voi aplica atunci când ajung în buricul târgului – la propriu. În fiecare an, în al doilea sfârșit deContinue reading „Exist să observ”
Trigger warning/Disclaimer: Articolul de față este despre abuz și violență domestică. Sunt prezente mențiuni grafice despre cele două subiecte. Frica este un răspuns rațional și normal, care vine în urma unor experiențe care ne demonstrează un posibil pericol la care suntem expuși. Violența este normalizată și înrădăcinată în cultura noastră patriarhală și avem toate motiveleContinue reading „Nu urăsc bărbații, dar îmi e frică de bărbați”
Am fost puțin ezitantă când am auzit de acest „comeback”. De-a lungul anilor, brandul Victoria’s Secret a fost responsabil de cele mai așteptate show-uri din industria modei. De mică eram în extaz să văd „îngerii” defilând și recunosc că visam să ajung și eu cândva ca idolii mei. Ani mai târziu am realizat că standardeleContinue reading „A spus cineva „Victoria Fashion Show” în 2024?”
Când am fost la Festivalul Internațional de Film Documentar fARAD, am stat de vorbă cu o parte din voluntarii festivalului despre filme și experiențe care ne schimbă ca oameni. Mi-au atras atenția din prima zi, aveau o energie foarte mișto și am vrut să văd ce a însemnat fARADul și pentru ei. Așa cum auContinue reading „Voluntarii fARAD – cum te poate schimba un festival în orașul tău în care nu se întâmplă nimic”
M-am bucurat când am primit primul telefon. Am fost în extaz la primul laptop. Plângeam și îmi spărgeam telefoanele vechi doar ca să primesc unul nou. Primele scroll-uri le-am făcut pe la 12 ani, iar până atunci alergam desculță pe iarbă, îmi puneam flori în păr și trăiam în toată puterea cuvântului. Acum mulți dintreContinue reading „Conectată în rețea, absentă în realitate. Cum am devenit o fantomă în propria viață”
Am ajuns pentru prima dată la Arad, care a fost mereu super departe de mine, dar acum parcă nu mi se mai pare că e chiar la capătul lumii. E un oraș chill și cozy, care aduce cumva și a Cluj și a Iași, dar mai mic și mai prietenos. Și are calmul ăla tipicContinue reading „fARAD vibe check”
Pentru ca nu mai simt nevoia sa o fac. Nu, nu are nicio legătură cu clișeica naturalețe, și nici cu vreo odă a autenticității. A fost o vreme când nu ieșeam din casă fără să mă dau măcar cu concealer, peste nefericitele cearcăne, sau cu fond de ten, ca să îmi astup acneea. Îmi spuneamContinue reading „De ce nu mai folosesc machiaj zilnic”
Stau pe ponton, uitându-mă la lacul „Ciuperca” . Am băgat mai devreme un wrap cu pui și momentan îmi beau cafeluța de după-amiază, căci îmi place să mă întrec cu somnul, să vedem care cedează mai repede. Apa are un miros abundent de alge. Sau cel puțin sper că de la asta vine mirosul. FântânaContinue reading „Tulcea- orașul se schimbă, nostalgia rămâne”
Câte clișee despre toamnă puteai să îmi incluzi într-o singură compunere atunci când erai mic? Care era preferatul tău? Ai văzut vreodată, cu adevărat, un covor de frunze arămii pe stradă? Crescând, mi-am dat seama că doar două lucruri se întâmplă, inevitabil, în acest anotimp. Pe lângă începerea școlilor și facultăților, de care cu toțiiContinue reading „În octombrie se numără biletele la teatru”
Ideea de apropiere poate avea diferite semnificații pentru fiecare dintre noi, dar eu mai înțeleg și vulnerabilitate, iubire, sau pur și simplu onestitate. Într-un context ca ăsta, la un festival care-și propune anti-departarea, ajung în Timișoara la Street Delivery, Gen cu un soi de emoție resimțită în stomac. Cum își propun oamenii ăștia să măContinue reading „Mici dovezi de anti-departare”
O mamă își alină puiul. „Da, e nasol, dar de asta exiști tu. Ca să faci o lume mai bună.” Mama mereu știe să zică ce trebuie. Când simt povara lumii prea grea pe umerii mei, când se resimte de parcă-s singura care o duce, asistând la una din multele nedreptăți din lume, parcă maiContinue reading „Puterea sensibilității radicale”
Anul acesta am fost mai atenți la sportivii noștri decât de obicei. Ne-am adunat pe la terase sau sufragerii ca să urmărim meciurile de fotbal ale Naționalei României. L-am susținut pe David Popovici pe internet și apoi la Jocurile Olimpice de la Paris. Cred că aveam nevoie de un motiv de a ieși în stradăContinue reading „fARAD: filme despre sport care să ne aducă din nou împreună”
Cunosc foarte bine orașul Buzău, deși nu am locuit niciodată acolo. De fapt, revenită aici pentru prima dată după mai bine de un an jumătate, mi-am dat seama că este singurul loc pe care l-am vizitat în această vară fără să am nevoie de ghidaj dintr-o parte în alta de la Google Maps; atât deContinue reading „Șase elemente, un festival: Buzău International Arts Festival”