Cu toții avem momente stresante în viața de zi cu zi și e important să știm cum să le gestionăm cât mai bine pentru a ne menține echilibrul mental și fizic. 

În colaborare cu Andrei Miu, Profesor de Neuroștiințe Cognitive și psiholog cu experiență vastă în studiul stresului și reglării emoționale, Snickers® vine în ajutorul nostru cu o serie de recomandări pentru combaterea stresului.

Profesorul Andrei Miu a redactat o scrisoare deschisă prin care se adresează tinerilor, în care explică pe larg ce este stresul și ne oferă opt idei pentru a-l gestiona într-un mod sănătos. Scrisoarea poate fi citită aici, unde găsești idei despre când e bine să te concentrezi pe emoții, cum poți regla stresul sau cum să fii flexibil și să îți găsești strategiile potrivite pentru reglarea stresului.

Câteva tips & tricks de gestionare a stresului

Ce v-a motivat să scrieți scrisoarea?

În primul rând, stresul e omniprezent în viețile noastre și cred că cu toții suntem interesați să știm mai multe despre acesta și despre situațiile în care  ne poate afecta sănătatea. 

În al doilea rând, studiez stresul și reglarea emoțională în laborator, ca cercetător, de 15-20 de ani. Am vrut să ofer o perspectivă corectă, adică susținută de dovezi științifice asupra stresului și emoțiilor. 

În al treilea rând, sunt convins că o înțelegere corectă a stresului ne poate ajuta să ne raportăm mai bine la această experiență emoțională. Esența mesajului științific din scrisoare este că emoțiile iau naștere din felul în care gândim într-o situație, iar gândirea e controlabilă și educabilă. Deci și emoțiile trebuie văzute ca controlabile și educabile. Emoțiile nu sunt procese psihice primitive, care doar cu mare dificultate pot fi controlate, ele se bazează pe gândire și sunt cât se poate de controlabile și educabile.

Cât de mult ne afectează stresul viața? 

Am argumentat în scrisoare că funcția stresului e să semnalizeze că suntem într-o situație dificilă și să ne ajute să ne mobilizăm ca să ieșim din acea situație. Prin urmare, stresul e o reacție normală și adaptativă, dar poate deveni o problemă atunci când e prea frecvent, prea intens sau când răspunsurile la stres sunt prea reduse sau prea accentuate. În aceste situații, stresul poate ajunge să ne afecteze sănătatea psihică și fizică. 

De ce trebuie să ne reglăm stresul cât mai repede după ce apare? 

Dintr-un motiv simplu: când stresul e la început, are intensitate mai mică și e mai ușor să îl reglăm. Trebuie să ținem cont, însă, că nu trebuie să reglăm stresul întotdeauna, ci doar atunci când ni se pare că riscă să interfereze cu ceea ce avem de făcut. Semnele că stresul a depășit intensitatea tolerabilă și că ar trebui să intervenim și să-l reglăm trebuie evaluate cu grijă. 

Ne ajută lucrurile practice, de exemplu să ieșim la o plimbare?

Da, poate că ne place să mergem la plimbare, și asta o să ne producă emoții pozitive Sau poate că, pur și simplu, mersul la plimbare ne va ajuta să ne luăm mintea de la ce ne stresează, adică, cu alte cuvinte, să ne distragem. 

Lucrurile care nu au legătură cu situația stresantă sau care ne pot induce emoții pozitive ne pot ajuta să ținem stresul sub control, dar e important să înțelegem că nu putem să facem asta întotdeauna. La un examen nu putem să spunem „stați un pic că eu mă duc să fac o plimbare, mă întorc când sunt pregătit”. Sunt situații în care trebuie să stăm și la care trebuie să fim atenți și să dăm tot ce putem.  Așa că e important să înțelegem că avem nevoie de cât mai multe strategii de reglare a stresului, care să se potrivească cu varietatea situațiilor prin care trecem. 

Cum ne recomandați să alegem cea mai bună strategie de gestionare a stresului?

Ca să găsim strategia potrivită trebuie să fim atenți la câteva lucruri. Trebuie să fim atenți la caracteristici ale situației, cum ar fi în ce măsură e situația sub controlul nostru sau dacă ne putem exprima emoțiile. 

Aceste caracteristici ale situației sunt foarte importante pentru alegerea strategiei de reglare emoțională. Poate că merită să dau niște exemple: dacă trebuie să fim atenți la ce se întâmplă în situația stresantă, nu o să folosim distragerea ca strategie pentru că aceasta presupune să ne mutăm atenția la altceva neutru sau plăcut. Dacă situația stresantă e sub controlul nostru, n-are rost să facem o prioritate din reglarea stresului. În schimb, trebuie să ne concentrăm pe ce avem de făcut în situația respectivă. 

Dar mai trebuie să fim atenți la un lucru foarte important: la intensitatea emoțiilor. Dacă emoțiile sunt foarte intense, doar anumite strategii vor funcționa. De exemplu, distragerea funcționează foarte bine chiar și când emoția e mai intensă, pe când reinterpretarea situației funcționează mai ales la intensități mai scăzute ale emoției. 

Cum putem să facem asta?

E important să ne educăm reglarea emoțională, observându-ne și învățând din experiența altora. De exemplu, un aspect pe care îl putem educa e monitorizarea eficienței strategiilor de reglare emoțională. Trebuie să fim atenți la ce merge și ce nu merge și când o strategie nu merge, să o înlocuim.