Dacă cineva din viitor s-ar uita în manualele de istorie la paginile deceniului în care trăim acum, titlurile îngroșate ar putea fi: pandemie, război la graniță și 2024, momentul în care România și-a decis viitorul într-un singur an. S-ar putea să găsească și câteva cuvinte despre dezamăgirea celor care au votat, despre oboseală și despre cum deciziile au fost luate știindu-se doar părerea unei persoane din trei.
25 de persoane de la organizații poloneze, române, norvegiene și slovene s-au adunat săptămâna trecută, în Ungaria și în Slovenia, să încerce să alunge această posibilitate. Pentru că fricile noastre sunt și ale lor. Peste 15 organizații ne-au spus ce au învățat, la doar un an de la alegerile din țara lor, în cadrul Caravanei Societății Civile Privind Transparența Alegerilor și Implicarea Cetățenilor.
La alegerile parlamentare din Ungaria și Slovenia aproximativ 2 treimi de persoane dintre cele cu drept de vot au ales să nu stea acasă. În România lui 2020, doar o treime.
Mai mult de 30 de activiști din Budapesta, Pécs, Maribor și Ljubljana ne-au povestit cum să facem votul „cool again”, cum să nu uităm comunități, cum să facem tinerii interesați de democrație și cum să încurajăm cât mai mulți oameni să se implice.
„Operația a reușit, dar pacientul e mort.” – este una dintre replicile care a rămas cu mine din prima zi a Caravanei și face referire la succesul pe care l-au avut la monitorizarea alegerilor din Ungaria. Deși 71% dintre centre erau acoperite datorită organizației „Hai să numărăm împreună”, partidul FIDESZ a câștigat majoritatea pentru a treia oară. Cei opt activiști prezenți, de la organizații diferite, ne-au spus cum încearcă să readucă la viață democrația în Ungaria.
Dacă „Hai să numărăm împreună” voia să încurajeze femeile să se implice civic, asigurându-se că nu se fură voturi, alte organizații, precum „Uniunea Libertăților Civice Maghiare”, vizau persoanele în vârstă care aveau nevoie de informații în timpul campaniilor. Printr-o linie telefonică deschisă timp de 12 ore ofereau asistență juridică, dar și răspunsuri pentru cea mai des întâlnită întrebare: „ce culoare poate avea pixul atunci când merg să votez?”.
Alte organizații alegeau să se lupte la propriu cu propaganda guvernului lui Orban, lăsând în cutii poștale un ziar de o pagină cu informații verificate. Este vorba de ziarul „Printează-l tu”, distribuit în sate, unde oamenii nu prea au variante atunci când vine vorba de presa independentă, spune Rita Bolla, unul dintre coordonatorii ziarului.
„Printează-l tu!” a ajuns în 3,1 milioane de cutii poștale, din 2.220 de sate și orașe mici în 2022, iar un studiu realizat de Median a arătat că 10% dintre cititorii lor dintr-un singur sat și-au schimbat părerea după ce au citit ziarul apărut prima dată acum cinci ani. Rita B. a povestit că în primele săptămâni s-a întâlnit cu un bărbat care i-a spus că nu înțelege nimic, fiindcă era exact opusul a ceea ce auzea la radio și televizor, dar reacțiile primite de la săteni nu au fost toate atât de diplomate.
Au existat incidente violente care i-au obligat să creeze o aplicație pe telefon prin care voluntarii să comunice: „aici este un câine rău” sau „la casa x este un om nervos”, pentru a fi în siguranță. Ziarul critică partidul FIDESZ și pe Orban, ceea ce îi supăra pe unii oameni, la fel precum subiectele legate de LGBTQ+. Rita povestește că au reușit să atragă și tinerii cu o companie online, unde puteau trimite selfie-uri cu plăcuța rutieră a satului și ziarul, pentru a apărea pe site-ul lor.
Tot la Budapesta s-a mai vorbit despre cum nu e niciodată prea devreme să te gândești la alegerile viitoare și cum pregătirile începeau din nou la organizația „Școala Vieții Publice” la o zi după numărarea voturilor.
La Pecs, un oraș mic aflat la granița cu Croația, pe lângă monitorizarea voturilor, câțiva activiști au creat jocuri de educație civică pentru elevi și studenți fără să aibă un expert IT în spate. Vilja Arato, care face parte din Fundația Colegiului Civic ne-a explicat că au folosit genial.ly, un sistem gratuit pentru a crea jocurile quiz și RPG (role-playing game), pentru a-i pune pe elevi în „papucii” unor personaje LGBTQ+ sau cu dizabilități, fiindcă este foarte dificil să le vorbești elevilor maghiari în școală despre minoritățile sexuale.
În timp ce majoritatea activiștilor din Ungaria încercau să împiedice frauda voturilor, activiștii sloveni își propuneau să invite câți mai mulți oameni să iasă la vot sau să-i încurajeze să se implice pur și simplu.
Organizația Vocea Oamenilor se folosea de o aplicație asemănătoare cu cele de dating, pentru a arăta utilizatorilor care partid este cel mai compatibil cu ei. Aproximativ 100.000 de persoane au răspuns la chestionarul cu 30 de întrebări, careu au fost puse și partidelor din țară, anul trecut, la ultimele alegeri. Vocea Oamenilor nu s-a limitat doar la mediul online, ci a organizat și festivaluri în 12 orașe din țară, unde puteai juca bowling, dărâmând popice pe care erau scrise exemple de corupție, puteai lua parte la roata norocului, iar în Ljubljana a fost organizat un concert unde au cântat artiști cunoscuți de tineri.
În plus, tot ei au organizat dezbateri publice între candidații de la alegerile prezidențiale și parlamentare, permițând publicului să adreseze propriile întrebări, atât la microfon, cât și prin SMS-uri sau prin transmisiune live. Candidații aflați pe scaune de lemn în fața mulțimii puteau să vadă în direct reacțiile oamenilor la răspunsurile lor, fie că era vorba de huiduieli sau aplauze.
Institutul 8 Martie, apărut ca un grup care susținea consimțământul în relațiile sexuale, a reușit la rândul lui să alunge apatia celor cu drept de vot. Membrii organizației și-au dat seama că e nevoie de ceva care să aducă oamenii împreună, fiindcă încurajarea de a merge la vot nu era suficientă. Acel ceva a fost nemulțumirea oamenilor legată de restricțiile din pandemie.
Timp de o lună, membrii origanizației au mers prin țară cu un autobuz, la fiecare sfârșit de săptămână. Se opreau și vorbeau cu oamenii pe care îi întâlneau despre restricțiile extreme impuse de guvern, despre amenzile ilegale date în 2021 și despre cum se raportau candidații de atunci la ele.
Au invitat oamenii să voteze candidații care susțin cauza în care credeau, fără să le sugereze vreun partid, iar cu ajutorul unor merch-uri și-au făcut mișcarea cunoscută.
S-au folosit de criticile politicienilor la adresa lor pentru a crea tricouri cu mesajul „Câteodată sunt obraznic”, foițe pentru țigări sau cercei în formă de urnă de vot și buletin de vot, care te invitau să nu iei exemplul fostului prim-ministru de a rămâne indiferent, ci să mergi la vot și să inviți și cinci prieteni.
Atunci când s-a tras linia, implicarea societății civile s-a văzut în prezența la vot. 71% dintre sloveni au ieșit la vot la alegerile parlamentare din 2022, cu aproape 20% mai mult decât la alegerile anterioare.
Fie că este vorba de „Școala Primarilor” din Maribor, unde mai multe organizații au colaborat pentru a aduce mai aproape oamenii din politică, fie că vorbim de Institutul 8 Martie, slovenii ne-au arătat ce înseamnă să te încăpățânezi să ridici de pe canapele oamenii în ziua de vot.
Mai mult, activiștii din Ungaria au arătat cum chiar și atunci când democrația pierde teren, tot există anumite căi prin care să lupți pe termen lung cu propaganda, fie că e vorba de un ziar lăsat în cutiile poștale din sate sau de jocuri prin care să ajungi la viitorii votanți.
Text editat de: Roxana Stan
Ilustrațiile au fost realizate în cadrul proiectului „Gen, revistă”, sprijinit de Institutul Francez din România. Revista este un proiect al Forum Apulum, o asociație civică din Alba Iulia, creată cu scopul de a forma noi generații de cetățeni informați și implicați, puși pe schimbat lumea în bine.
Dacă vreți ca acest proiect să continue și tinerii să scrie, să deseneze și să fotografieze subiecte cu și despre ei, ne puteți sprijini printr-una dintre metodele de aici.
