Acest articol conține spoilere dintr-o carte veche de acum 2000 de ani. O să încep cu cel mai mare: Iisus moare, dar revine în capitolul următor. Se simte ciudat să citești o astfel de formulare când vine vorba de Înviere? Probabil persoanele din anul 1970 au avut o senzație asemănătoare atunci când au auzit albumul Jesus Christ Superstar.

Acest articol conține spoilere dintr-o carte veche de acum 2000 de ani. O să încep cu cel mai mare: Iisus moare, dar revine în capitolul următor. Se simte ciudat să citești o astfel de formulare când vine vorba de Înviere? Probabil persoanele din anul 1970 au avut o senzație asemănătoare atunci când au auzit albumul Jesus Christ Superstar.

Andrew Loyd Webber și Tim Rice sunt sfinți ai lumii musicalului. Primul a oferit lumii Phantom of the Opera și Cats. Celălalt a lucrat la Disney alături de Elton John și Alan Menken la versurile pentru Aladdin și Lion King. Însă înainte de toate astea, au început cu ceva ce unele persoane au numit un sacrilegiu: un concept album care prezintă povestea Paștelui, dar spusă din perspectiva lui Iuda. 

Musicalul Jesus Christ Superstar a avut premiera pe Broadway la Teatrul Mark Hellinger în 1971. Producția originală din Londra s-a jucat timp de peste opt ani. După peste 3000 de reprezentații a devenit musicalul cu cea mai lungă perioadă de rulare din istoria West End-ului la acel moment. Toate astea în condițiile în care albumul a fost interzis inițial la BBC. Problema era că omite învierea lui Iisus și prezintă doar evenimentele care îi preced.

Albumul are mai multe influențe din genurile soul, gospel, și, cele mai pregnante, din zona rockului britanic din ‘60-70 decât din lumea musicalului, o excepție notabilă fiind Herod’s song care este arhetipul musicalului de vodevil clasic. JCS împrumută vizibil atât tematic cât și muzical din Tommy al trupei The Who, un concept album despre drumul fictiv al lui Tommy Walker spre a deveni un lider spiritual. Versurile albumului pornesc tematic de la piesa lui Bob Dylan din 1964, With God on Our Side, care pune aceeași întrebare despre Iuda: ,,But I can’t think for you, you’ll have to decide / Whether Judas Iscariot had God on his side”. Albumul are mai multe în comun cu ,,Hair” decât cu ,,Singing in the Rain”.

Jesus Christ Superstar e un copil al culturii hippie. Vedem asta în estetica sa, limbajul dezinvolt al versurilor și abordarea muzicală. Poate cel mai hippie lucru e aruncarea unei priviri sceptice, moderne și inerent politice asupra a ceea ce ni se cere să credem și să nu cercetăm. 

Prima parte a albumului conturează personalitatea și motivațiile personajelor. Versurile care deschid albumul, ,,My mind is clearer now / At last, all too well / I can see where we all soon will be / If you strip away / The myth from the man / You will see where we all soon will be” vorbesc de prima privire aruncată de către Iuda către Iisus în ipostaza de om și nu de salvator divin. Cu toate astea, Heaven on Their Minds nu reprezintă o jignire aruncată asupra lui Iisus, ci mai degrabă reprezintă îngrijorările sincere unui prieten:  „I remember when this whole thing began / No talk of God then, we called you a man / And believe me / My admiration for you hasn’t died / But every word you say today / Gets twisted ‘round some other way / And they’ll hurt you if they think you’ve lied”.

Iisus, jucat de Ian Gillan, vocalistul de la Deep Purple, e carismatic și pasional. Însă. pacifismul lui abia ascunde o frustrare care iese la suprafață din când în când, mai ales prin cuvintele adresate lui Iuda ,, There will be poor always, pathetically struggling / Look at the good things you’ve got! / Think! While you still have me / Move! While you still see me / You’ll be lost, you’ll be so sorry when I’m gone”. 

Iisusul din album își trăiește viața pe granița subțire dintre faimă absolută și divinitate. Nu e de mirare atunci faptul că Iuda îl avertizează să nu dea crezare legendei construite cărămidă cu cărămidă chiar de ei. Faima și misiunea divină îl înstrăinează pe rockstar de de cei apropiați. E deziluzionat de caracterul fanilor lui, care îl împing spre război împotriva statului și îl hulesc atunci când e trădat. Când e încolțit de leproși și cerșetori răbufnește într-un țipăt de ajutor: „There’s too many of you … There’s too little of me!(..)GO HELP YOURSELVES.” Până la urmă, faima nu a salvat pe nimeni. 

Deși Iuda îi reproșează risipa, „Woman, your fine ointment, brand new and expensive / Could have been saved for the poor / Why has it been wasted?”, Maria Magdalena e personajul care alege doar să ofere alinare Mesiei  ,,Let the world turn without you tonight / If we try we’ll get by so forget all about us tonight”. Dar nici ea nu e lipsită de îndoieli: ,,I don’t know how to love him / What to do, how to move him(..)/He’s a man, he’s just a man”, versuri care vor lua o altă întorsătură când Iuda va spune înainte de a muri ,,I don’t know how to love him / I don’t know why he moves me / He’s a man – he’s just a man”. Linia melodică a ambelor piese are la bază Concertul pentru Vioară în mi minor, iar piesa ,,Juda’s Death” integrează fragmente din toate melodiile la care a luat parte Iuda. Inițial, Webber compusese inițial instrumentalul pentru o piesă despre Kansas, statul său natal. Totuși, într-o piesă despre frica unui muritor de a iubi o figură mesianică înconjurată de milioane de fani imposibil de stăpânit, instrumentalul și-a găsit cu siguranță locul potrivit.

Într-un moment de fourth wall break, albumul chestionează impactul poveștii biblice și opțiunea ca mesajul divin să fi fost transmis sub o altă formă ,,Ev’ry time I look at you I don’t understand / Why you let the things you did get so out of hand / You’d have managed better if you’d had it planned / Now why’d you choose such a backward time and such a strange land? / If you’d come today you could have reached a whole nation / Israel in 4 BC had no mass communication”.

Dacă cunoști pe cineva pasionat de artă sunt șanse mari (dacă a și terminat o facultate de uman, acestea cresc exponențial) ca acel cineva a strecurat în conversație un concept propriu despre opera de artă pe care o iubește. Mereu sună vag intelectual și pare să aibă mai mult sens pentru inventator decât pentru oricine altcineva, de exemplu ,,ego colectiv” sau ,,scindare funcțională”. Așadar vă ofer în premieră propriul meu concept pseudo-literar legat de Jesus Christ Superstar: Paradoxul Pascal. Paradoxul Pascal se referă la moartea lui Iuda. Fun? Fun! Dacă menirea lui Iisus era să moară pentru păcatele oamenilor, atunci trădarea lui Iuda nu e oare înfăptuirea voinței lui Dumnezeu, un gest divin și care nu trebuie privit cu ură? „Poor old Judas / So long, Judas.”