Fotbalul a fost dintotdeauna perceput ca un sport masculin, dominat de bărbați atât pe teren cât și în tribună. Însă, în ultimii ani, mai multe voci feminine au început să își facă simțită prezența în spațiul public, încercând să dovedească că fotbalul e menit să unească și că nu ține cont de gen. Dincolo de susținerea echipelor masculine, tot mai multe femei aleg să fie jucătoare, antrenoare, jurnaliste sau pur și simplu fane pasionate, care umplu tribunele și participă activ la cultura fotbalului.
La nivel global, fotbalul feminin a cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimii ani. Campionatul Mondial feminin a atins recorduri de popularitate în rândul fanilor. În ultimii ani, investițiile în fotbalul feminin au crescut, iar cluburile și federațiile încep să acorde mai multă atenție formării și susținerii jucătoarelor, oferindu-le oportunități mai diverse și cât mai egale cu cele ale lotului masculin. Astfel, fotbalul feminin nu mai este doar o alternativă lipsită de interes a fotbalului masculin, ci un sport în sine, cu propria comunitate de fani și fane.
Această mișcare a influențat și România, unde fotbalul feminin a început să prindă amploare, mai ales cu jucătoare precum Andreea Părăluță, Ștefania Vătafu și Mihaela Ciolacu, care fac parte din lotul naționalei feminine. Împreună cu coechipierele lor, acestea dau totul pe teren pentru a dovedi că merită să fie acolo și pentru a uni fanii fotbalului la fel de mult ca echipa masculină.
Andreea Părăluță este protectorul echipei naționale (numită și portar), însă joacă și la echipa Fortuna Hjørring. Este o luptătoare în adevăratul sens al cuvântului, mai ales că acum s-a reîntors pe teren după o accidentare dură la ligamente. Într-un interviu a vorbit public despre cum nu ar fi reușit să treacă peste acest accident fără sprijinul colegelor ei, dar și a vizitelor săptămânale cu un psiholog. Această confesiune a dat dovadă de tărie și a inspirat mai departe multe femei din sport.
Ștefania Vătafu joacă atât la echipa națională, cât și la RSC Anderlecht, pe poziție de mijlocaș. Un citat de-al ei care simt că definește concret sentimentul femeilor față de fotbal este „Dacă iubești fotbalul, nu ții cont de nimic!” Acest lucru este foarte adevărat și cred că toți am simțit la un moment dat chemarea aceasta puternică față de pasiunea noastră. Deși Ștefania s-a confruntat cu sexism ca femeie în sport, a răspuns mereu cu calm și cu o putere care este greu de ignorat. La comentarii de genul „ar trebui să stai în bucătărie”, Ștefania a ținut capul sus și a recunoscut că ajutorul familiei a fost esențial pentru ea și că aceștia au susținut-o mereu.
Mihaela Ciolacu, care are doar 26 de ani, joacă tot ca mijlocaș la Olimpia Cluj (dar și în echipa națională), un club sportiv care a investit foarte mult în echipa feminină. Ce m-a inspirat pe mine cel mai tare la ea a fost cum a recunoscut că fotbalul este menit să ne unească și că atunci când joacă, se simte acasă, nimic nefiind mai presus de sentimentul de apartenență pe care îl dă echipa.
Fotbalul nu se termină la jucători, acolo de abia începe. După cum știm cu toții, cea mai mare mândrie a echipei naționale este „zidul galben” din care acum fac parte din ce în ce mai multe femei. Nu mai sunt doar simple spectatoare, multe dintre ele sunt voci active în comunitățile de suporteri, organizatoare, creatoare de conținut, sau chiar lideri de galerie. Femeile din fotbal contribuie la o atmosferă vibrantă și autentică, unde spiritul sportiv e trăit intens, cu pasiune și respect.
Pasiunea pentru fotbal nu are gen și nu ar fi trebuit să aibă vreodată. Este un limbaj universal care se vorbește prin scandarea „Hai, România!”, și tot mai multe femei din România aleg să se exprime din inimă. Prezența lor nu doar că aduce un plus de energie și diversitate, ci schimbă în mod real felul în care înțelegem și trăim acest sport, dar și felul în care ne înțelegem unii pe alții. Ele redefinesc ce înseamnă să fii fan, jucătoare sau antrenoare în lumea fotbalului.
Fotbalistele românce care ajung în echipa națională sau la cluburi internaționale de prestigiu inspiră o nouă generație de fete să creadă că și ele pot visa mare. În același timp, femeile din tribune transformă stadioanele în locuri ale solidarității și bucuriei. Ele trăiesc fiecare meci cu intensitate, susțin din toată inima și aduc o energie care se simte dincolo de percepțiile trecutului despre ce constituie un fan al fotbalului.
Pentru România, asta înseamnă un viitor mai deschis și mai echitabil în sport. Iar pentru femeile care iubesc fotbalul, înseamnă un prezent în care nu mai trebuie să ceară voie să aparțină, pentru că deja fac parte din joc.
