Stai! Vrei să spui că șansele ca tipul cu care ies la date să fie mafia boss, maestru înnăscut în pat, GigaChad, cu vreun doctorat luat la o prestigioasă facultate tind spre zero? Să nu uităm să menționăm că în timpul liber face voluntariat la un adăpost de căței și te mai salvează de la vreo răpire odată la trei capitole…
Fetelor, știu că am să frâng niște orgolii cu articolul ăsta, dar haideți să dăm cărțile pe față. Adesea societatea îi critică pe băieți pentru faptul că aceștia își petrec timpul liber stând pe platforme de tip Pornhub și OnlyFans , însă uită să mai precizeze faptul că multe fete ajung să citească pe toaletă povestioare în care Harry Styles se babardește cu tocilara liceului. Sau citesc povești de tipul profului tânăr, care ajunge să și-o pună cu tipa inocentă și virgină din liceu, că na, în lumea din Wattpad pedofilia nu a fost încă reglementată. Să nu uităm de poveștile în care fratele vitreg ajunge cumva să se îndrăgostească de sora sa, gen ,,Help me step bro, I’m stuck”…
Ne plângem adesea de faptul că bărbații au o imagine distorsionată asupra femeilor în mintea lor. Vor o Mia Khalifa cu corp de Kim Kardashian, care să le facă mâncare precum bunica. Clar este o percepție paralelă cu realitatea, toate aceste percepții fiind amplificate de social media. Fapt care nu este sănătos pentru niciun gen, creând atât așteptări, cât și ambiții deșarte.
Reciproca nu trebuie uitată, însă. Nu cred că sunt singura persoană care observă că în toate așa zisele „povești de dragoste”, personajul masculin principal pare a fi tras la indigo. Cu mici diferențe de la poveste la poveste, dar în mare aceeași tipologie. Este vreun milionar cu ceva trecut întunecat, înalt și cu pătrățele pe abdomen de zici că e o tabletă de ciocolată Milka, care ajunge cumva să o salveze pe protagonistă de la vreo răpire/ explozie/ testul la chimie. Bine, ultima e visul meu, dar trecem peste.
Probabil mulți cunoașteți ecranizarea filmelor „After” sau „Fifty Shades”. În situația în care nu știați, cărțile după care au apărut filmele au fost, bineînțeles, prima oară publicate pe Junimea de pe Shein a secolului XXI, mai exact Wattpad. Să nu uităm că Hardin din seria „After” este inspirat după cântărețul britanic Harry Styles, din destrămata trupă One Direction (și tu simți puțină nostalgie când le mai auzi piesele la radio, haide, să nu fim ipocriți.), iar seria „Fifty Shades” a început ca un fanfiction după ultra-memata serie de cărți și filme Twilight.
Întrebarea mea este: De ce? De ce consumăm conținut tras la indigo, care doar ne face să ne îmbătăm cu apă chioară? Recunosc, am avut perioada mea, când aveam în jur de 10-12 ani, când citeam zeci, dacă nu chiar sute de astfel de povești. Reciteam același material reciclat de o mie de ori, în care cineva îl drogase la vreun party, asta fiind o scuză suficient de plauzibilă pentru ca el să se culce fix cu aia pe care protagonista nu o suportă. Practic, Wattpad m-a învățat să venerez relațiile toxice, în care personajele nu au subiecte comune de discuție, iar singura lor pasiune comună are loc în pat.
Nu vreau să spun că tot ceea ce găsești pe Wattpad este o literatură cel mult spus insipidă, însă au fost rare situațiile în care am găsit ceva cu adevărat creativ, care să mă scoată din bula aceea clișeică. Sincer, și eu am scris o tonă de fanfiction-uri cu celebra trupă de kpop BTS. Pe vremea aia nu ieșeam din casă prea des. Adesea doar stăteam în pat, uitându-mă la ore în șir de conținut cu cei șapte băieți țiplă, care își expuneau mai mult sau mai puțin viața personală în fața milioanelor de fane ce și-ar fi vândut și sufletul diavolului, doar ca să facă un rost de un prosop cu transpirația lor de la concerte.
Uitându-mă în retrospectivă, pot spune că una dintre cele mai bune decizii luate a fost să părăsesc definitiv platforma și să interacționez cu oameni reali. Fiindcă, poate este dur pentru unii să citească acest adevăr, însă marea majoritate a oamenilor au un caracter complex, trăiri, traume, sentimente și opinii care le oferă o personalitate adevărată. Știu că este mai ușor să îți placă niște personaje plate, despre care știi că sunt variantele moderne de Afrodita și Adonis, dar noi, muritorii de rând, mai avem de plătit facturi uneori, se mai întâmplă să fim nervoși pe colegul ăla de la muncă căruia nu îi mai tace gura, sau pur și simplu ești pe ciclu și ai pătat cearceaful proaspăt spălat. Viața nu are numai turnuri de situație la o sută optzeci de grade rezolvate în două paragrafe, uneori ea înseamnă frustrări, deadline-uri stresante sau să muncești pe plantație în Spania pe două mii de euro. Da, nu este la fel de feeric precum o ieșire la un restaurant de fițe cu fiul lui Elon Musk, însă asta nu înseamnă că nu te poți bucura de o felie de pizza de la colț de stradă cu persoana potrivită, chiar dacă nu arată ca păpușa Ken tocmai scoasă din cutie.