Vizual din campania Visa. Scenariu de fraudă online, fictiv.

Vezi geanta aia la 70% reducere? Fix asta e problema.

Scroll. Bam: „-70%”, poze foarte curate, comentarii de tip „mulțumesc, a ajuns în 24h!!”, un influencer (sau ceva ce arată ca un influencer) zice „e legit”.

Și apoi vine realitatea: în 2026, internetul e un showroom unde nu mai e clar ce e brand, ce e scam și ce e generat cu AI. Și nu, nu e doar problema părinților noștri care nu mai diferențiază AI-ul pe social media. E și problema noastră, pentru că scam-urile bune nu țintesc naivitatea, țintesc graba.

Potrivit Visa, AI-ul a făcut treaba scammerilor mai ușoară: pot clona voci, fețe, branduri, identități. Adică pot face ceva „credibil” în câteva minute, nu în câteva săptămâni. Eschemă cu reclamă care arată ca o reclamă adevărată.

6 din 10 români spun că au observat mai multe reclame suspecte în ultimul an.

Cum arată un scam „bine executat”

Un scam modern nu te ia cu „ai câștigat iPhone 15” scris cu font Comic Sans. E mult mai corporate: vizual premium, texte bune, promoție care pare bună și pare campanie. Uite câteva semne:

1) Urgența: „doar azi”, „ultimele 10”, „doar acum”

Dacă te grăbește, te controlează. E simplu: sub presiune, creierul tău optimizează pentru viteză, nu pentru verificare.

2) Emoția: cadouri, donații, povești care te ating

„Caz social”, „ajută un copil”, „ai fost selectat” — emoția scade „fact-checking-ul”.

3) Factorul vedetă: pare susținut de un nume celebru (dar e improbabil)

Aici AI-ul e fix în elementul lui: îți dă o față cunoscută, o voce cunoscută, o confirmare fake.

Alte red flags (care par mici, dar sunt gold): linkuri scurte, conturi cu nume/logo aproape identice, comentarii „prea perfecte”.

Ok, și ce faci când vezi oferta?

Ia-ți un minut de gândire. Nu plăti din prima direct din reclamă. Verifică domeniul, adresa, datele de contact. Dacă e real, o să existe și în afara reclamei.

Și o chestie importantă: uneori nu poți face „totul perfect” singur, pentru că multe țepe sunt construite să te prindă într-o secundă.

Mini-checklist de 30 de secunde (gen, pe fugă):

  • Caută brandul pe Google și intră pe site din căutare, nu din reclamă.
  • Uită-te la domeniu: e scris corect? are ciudățenii?
  • Verifică pagina: când a fost creată? are postări reale sau doar reclame?
  • Dacă e prea bine ca să fie adevărat… tratează ca probabil neadevărat până dovedește invers.

Partea invizibilă, dar utilă

Pe scurt, pentru cei care au carduri Visa, în discuție apar:

  • A2A Protect: ajută să nu trimiți bani direct scammerilor, analizând riscul fiecărui transfer instant sau folosind un filtru AI care verifică transferurile cont-în-cont înainte să plece banii.
  • Tokenizarea: datele cardului nu circulă ‘pe bune’; se folosesc nişte coduri unice descifrate doar în anumite condiţii.
  • AI care identifică anomalii și comportamente suspecte în timp real.

Tradus simplu înseamnă că chiar dacă tu ai fost pe pilot automat 5 secunde, există mecanisme care pot reduce din daună. Tu reduci riscul la iniţierea tranzacţiei, reţeaua reduce riscul în timpul ei.