Obezitatea este în creștere în întreaga lume, dar ratele din Bulgaria și România sunt deosebit de alarmante. De la copilărie la vârstnicie, un număr tot mai mare de oameni din aceste țări se confruntă cu probleme legate de greutate, iar experții avertizează că efectele asupra sănătății ar putea fi severe dacă nu se iau măsuri în curând. Dar ce anume determină această epidemie și ce (sau daca) se face în legătură cu aceasta?
Dificultățile în creștere ale tinerilor
Pentru Andreea, o elevă de clasa a IX-a din România, menținerea unei diete echilibrate a devenit o bătălie dificilă.
„Nu mai respect orele de masă. Liceul mi-a făcut stilul de viață sedentar, mai ales cu naveta lungă și activitățile extracurriculare. Părinții mei nu înțeleg cum stresul mi-a perturbat dieta, deși prietenii mei încearcă să mă sprijine în a face alegeri mai sănătoase. Mă simt stresată și singură,” mărturisește ea.
Experiența Andreei nu este unică. Mara, o altă elevă din România, recunoaște că în perioadele de examene, apelează la mâncare pentru confort, chiar dacă știe că nu ajută pe termen lung.
„Nu am vorbit cu familia sau prietenii despre asta pentru că îmi este frică să fiu judecată. Notele mele sunt bune, dar sănătatea mea are de suferit”, spune ea.
Acestea sunt doar două voci într-o conversație mult mai amplă despre greutate și sănătate în Bulgaria și România. În aceste țări, ratele obezității continuă să crească, în special în rândul copiilor și tinerilor adulți. Dar de ce?
O criză în creștere
În 2013, ratele obezității în rândul copiilor erau deja îngrijorătoare. Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, 12,3% dintre copiii de 7 ani din Bulgaria și 11,6% dintre copiii de 8 ani din România erau clasificați ca obezi. Zece ani mai târziu, în 2023, situația este și mai gravă, iar cifrele sunt 14% în Bulgaria și 12% în România.
În rândul adulților, statisticile sunt și mai îngrijorătoare. Un sondaj Eurostat din 2022 a constatat că:
- În Bulgaria, 52,9% dintre adulți sunt supraponderali, cu 22% dintre tinerii adulți (16–24) afectați.
- În România, numerele sunt mai mari, cu 58,9% dintre adulți și 19,8% dintre tinerii adulți supraponderali.
Deci, ce stă în spatele acestor cifre?
În multe culturi din Europa de Est, un copil plinuț este adesea văzut ca un copil sănătos. Dar, așa cum subliniază Dr. Mikhail Okoliski, un expert în sănătate din Bulgaria, această percepție poate duce la lupte pe termen lung. „Dacă problemele de greutate nu sunt abordate devreme, ele pot continua în viața adultă, făcându-le și mai greu de menținut un stil de viață sănătos.”
Pediatra română Diana Belu este de acord, subliniind rolul dietei. „Prea multe alimente bogate în grăsimi și zaharuri conduc la un consum excesiv de calorii. Aceasta, combinată cu lipsa exercițiului fizic, este o rețetă pentru creșterea în greutate.”
Creșterea stilurilor de viață sedentare – în special în rândul studenților – contribuie, de asemenea, la problemă. Între zilele lungi de școală, teme și activități extracurriculare, mulți tineri au puțin timp pentru exerciții fizice. În plus, stresul duce adesea la mâncatul emoțional, ceva ce atât Andreea, cât și Mara au experimentat personal.
Deși stilul de viață este un factor major, genetica joacă, de asemenea, un rol. „Unii oameni moștenesc gene care influențează modul în care corpul lor stochează grăsimea și arde caloriile”, explică Dr. Belu. „Dar chiar și pentru cei cu o predispoziție genetică, alegerile stilului de viață fac încă o mare diferență.”
Obezitatea nu este doar o problemă cosmetică – este un risc serios pentru sănătate. Copiii supraponderali sunt mult mai predispuși să devină adulți supraponderali, crescându-le riscul de afecțiuni precum bolile de inimă, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, anumite tipuri de cancer, sindromul metabolic etc.
Potrivit unui studiu realizat de Dr. Ekaterina Chikova-Ischener, procentul copiilor bulgari supraponderali a crescut de la 28,2% în 2008 la 32% în 2023. Numerele pentru România arată o creștere similară.
Experții medicali avertizează că, fără intervenție, aceste numere vor continua să crească, conducând la o generație de adulți care se confruntă cu complicații severe de sănătate.
Ce se face în prezent?
În Bulgaria, programele de nutriție din grădinițe sunt bine reglementate, dar aceste eforturi dispar adesea odată ce copiii intră în școala primară. „În ciuda eforturilor de a educa copiii despre alimentația sănătoasă, mâncarea nesănătoasă rămâne larg accesibilă”, spune Dr. Okoliski.
Recunoscând acest lucru, în 2023, guvernul român a propus interzicerea băuturilor zaharoase și a alimentelor bogate în grăsimi și sare din școli. Școlile ar fi, de asemenea, obligate să ofere etichete nutriționale detaliate pe produsele alimentare. Deși acesta este un pas în direcția bună, aplicarea rămâne o provocare – mulți copii continuă să își cumpere propriile gustări în afara școlii.
Unele guverne se îndreaptă spre impozitare ca soluție. Uniunea Dentară Bulgară a propus un impozit pe zahăr pentru a reduce consumul, dar industria alimentară s-a opus, argumentând că companiile ar putea trece la îndulcitori artificiali în schimb.
România a implementat deja un „impozit pe zahăr”, crescând impozitul comercial pe produsele zaharoase de la 9% la 19%. Deși guvernul susține că acest lucru va îmbunătăți sănătatea publică, a apărut controversă atunci când prim-ministrul român Marcel Ciolacu a dezvăluit un convenție tacită cu Coca-Cola România – sugerând că veniturile din impozite ar putea fi redirecționate pentru a sprijini compania.
Dacă tendințele actuale continuă, obezitatea infantilă la nivel mondial este așteptată să se dubleze până în 2035. Estimările sugerează:
- Numărul băieților obezi va crește la 208 milioane (o creștere de 100%).
- Numărul fetelor obeze va crește la 175 milioane (o creștere de 125%).
Cu obezitatea crescând într-un ritm mai rapid în rândul copiilor decât în rândul adulților, experții sunt de acord că este nevoie de acțiuni urgente. Aceasta înseamnă o educație mai bună despre alimentația sănătoasă, reglementări mai stricte asupra alimentelor nesănătoase și mai multe oportunități pentru copii de a rămâne activi.
„Trebuie să acționăm acum”, avertizează Dr. Okoliski. „Altfel, riscăm să creăm un viitor în care obezitatea – și consecințele acesteia – devin noua normalitate.”
Acest articol face parte din proiectul Beyond Borders, organizat de Asociația Jurnaliștilor Europeni din Bulgaria în parteneriat cu publicația românească Gen, revistă, cu sediul în București. Inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
