Dacă în primul articol de la FILIT, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere, vorbeam și evidențiam highlight-urile discuțiilor de la Serile FILIT de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri din Iași” sau subiectele dezbătute de invitați la Scriitori în centru, de data aceasta lumina cade pe lucrurile neconvenționale, abordările speciale și de-a dreptul fascinante.

Trecem în revistă mai multe momente aparte: Noaptea albă a poeziei, Casa Fantasy cu autorul Marian Coman, poezie senzorială, expoziția „Experimentul Zaica à la Petrila”, performance de dans contemporan și concertul Byron DUO.

Noaptea albă a poeziei

Noaptea albă a poeziei în cortul FILIT. Sursă foto: FILIT Iași 

Un maraton de lecturi publice, o tradiție a FILIT: noaptea albă a poeziei, eveniment derulat în centrul Pieței Unirii, la care au contribuit peste 40 de artiști. De prezentări și moderare s-au ocupat scriitorii Dan Coman, Paula Erizanu, Radu Vancu.

Cortul casei FILIT s-a umplut de fani ai poeziei și nu se mai găseau locuri – noroc mare cu sistemul de sonorizare și cu emoția lecturilor transmisă raw, cu încredere și cu ardoare.

Casa Fantasy, discuție cu autorii Marian Coman (invitat) și Dan Doboș (moderator)

Casa Fantasy, alături de Marian Coman (stânga) și Dan Doboș (dreapta). Sursă foto: Marian Coman 

Am participat din curiozitate față de lumea fantasy la primul eveniment de la Casa Fantasy, unde autorul Marian Coman a purtat o discuție complexă alături de Dan Doboș, jurnalist și scriitor cunoscut pentru prima trilogie de science fiction românesc. Discuția a vizat motivația de a scrie, „meșteșugul” scrisului și perspective asupra modului în care privim literatura astăzi.

În anii 80, Coman își petrecea în mare parte timpul singur și avea o activitate restrânsă: citea, inventa prieteni, desena benzi de pe atunci și crea lumi noi, populate cu eroi, antagoniști, pe care îi plasa în orașe imaginare. Deși a început să scrie ca să uite de desen, a conștientizat ulterior că nu se poate susține din scris, alegând, totuși, presa. După 14 ani în presă, crede că experiența de jurnalist a fost asemănătoare cu experiența unui dependent de droguri: primea o substanță care imita proza (metadonă, în cazul persoanei dependente), dar nu se putea egala cu scrisul. Vede, astăzi, că jurnaliștilor le revine rolul de sanitar în filtrarea informațiilor și a adevărului. După presă, însă, a revenit în forță: a scris pentru benzi desenate timp de 4 ani, full-time, completând 2 romane.

„Scriitorul există doar dacă există un cititor.” – Marian Coman

Marian Coman în timpul discuțiilor de la Casa FILIT. Sursă: FILIT Iași

Coman crede că are o legătură profundă cu cititorii săi, dar crede că aceasta legătură depinde de „generozitatea” cititorului de a crea un spațiu pentru carte în mintea sa, subliniind importanța cititorului și a feedback-ului din partea acestuia.

Se consideră povestitor, afirmând că „poveștile sunt strecurate în ADN-ul nostru”. Crede că se folosește de „poveștile înnodate într-un flux narativ continuu” în munca sa de scriitor, și vede lumea fantasy ca o „poveste fără sfârșit”, care oferă mereu spațiu de visat, de creat și de interpretat. Vede scrisul ca pe exprimarea și transpunerea propriilor valori în cuvinte, dar fără să adauge o ideologie anume. 

În munca sa de editor al colecției Armada la editura Nemira, care are cărți de fantasy, science fiction și thriller, observă puterea cuvântului și apreciază forța nemărginită a imaginației umane exprimată prin cuvinte. Ambii autori prezenți au invocat cartea „Dune”, a lui Frank Herbert, pentru modul în care autorul a putut crea o lume ficțională cu sute de ani de istorie în spate. 

Artă vs. meșteșug. Este scrisul „înnăscut”, învățat sau dobândit?

Coman crede că pasiunea contează mai mult decât talentul, și că arta poate veni din muncă. Situația scriitorilor și a scrisului astăzi are strânsă legătură cu lecțiile de scriere creativă, spune el, în care se învață mai mult ce să nu faci în scris. Scrisul se învață, iar cadrul creat de cursurile de creative writing din România devin comunități literare, ca și cenaclurile literare.

Un citat important a fost invocat în discuție, aparținând lui Cărtărescu: „autorii scriu ca să fie iubiți”. Asemănător, Dan Doboș a adăugat faptul că „valorizarea sinelui (se face) prin valoarea dată de ceilalți”, scoțând în evidență validarea necesară unui autor pentru munca sa.

Speranța este, ca autor, „să fii iubit” prin literatură, nu pentru bani. Triajul devine un instrument de validare, însă piața de carte din România este afectată puternic de piraterie, spune scriitorul, fiind cea mai mică din Europa (cea din Ungaria este dublă, iar populația este jumătate din cea a României). De aceea, autorul este de părere că ar trebui să încorporăm literatura în cultură și că avem nevoie de educație, de modele și exemple pozitive, de viață socială, părinți și mass-media care pun accentul pe importanța literaturii și pe importanța cititului. Este nevoie, în același timp, de evenimente culturale care centrează literatura, precum FILIT și alte festivaluri de carte, de evenimente în biblioteci publice, în librării, unde să vorbim despre cărți, autori și scris.

„Cititorii vor bucăți din autori.” – Marian Coman

„Nu cred că scriu SF”, a afirmat Marian Coman, adăugând că nu îi plac etichetele. Folosește, totuși, în creația sa instrumente fantastice și urmărește armonizarea și muzicalitatea textului, chiar și atunci când inspirația vine greu. Scrie din tot ce a trăit, folosind bucăți din viața reală, identificabile cu greu, dar pe care le transformă în ficțiune. Recunoaște că nu ar vrea să trăiască într-o lume creată de el, din cauză că lucrurile se termină adesea tragic.

Cartea față de care simte cel mai mult drag este „Ultima carte”, cea mai recentă apariție la imprint-ul n’autor și un scor de 4.66/5 pe Goodreads. A luat o lună de zile de scris și de izolare într-o zonă remote pentru a obține manuscrisul, dar simte că s-a autodepășit scriindu-l. 

Marian Coman (n. 1997, Mangalia) este scriitor, publicist, jurnalist, editor și scenarist de benzi desenate. Cariera sa însemnată a cuprins un debut literar timpuriu la vârsta de 17 ani, 14 ani de presă, 9 volume publicate de proză scurtă, romane și romane grafice. A câștigat numeroase premii naționale de F&SF (Fantasy & Science Fiction) și premiul Convenției Europene de Science-Fiction. În prezent, este redactor-șef al imprinturilor Armada (SF, Fantasy si Thriller) și Nezumi (manga) din cadrul editurii Nemira. Noile sale apariții, „Omulețul din perete și alte povestiri fantastice” și „Ultima carte”, apărute la Editura Nemira în imprintul n’autor, sunt foarte apreciate de cititori: povestiri fantastice, colecții de texte fascinante, pe alocuri horror și cu scene tulburătoare, dar care creează o lume în care cititorul trebuie să pună piesele cap la cap.

3 – Poezie senzorială

Evenimentul de poezie senzorială. Sursă foto: FILIT Iași 

Altă experiență inedită au fost poezia senzorială, organizată de Experiența Experienței. De partea de poezie s-au ocupat Teodor Bindiu, Claudiu Ioan Maftei, Andreea Petcu, Elena Simion și Gabriela Vieru, în timp ce muzica live a fost facilitată de Andrei Băsescu, Daniel Spătar, Constantin Urzică.

4 – Expoziția „Experimentul Zaica à la Petrila”

Vernisajul expoziției „Experimentul Zaica à la Petrila”, în Muzeul Copilăriei în Comunism. Sursă foto: FILIT Iași 

Vernisajul expoziției „Experimentul Zaica à la Petrila” concepută de artistul caricaturist Ion Barbu a fost organizată în Muzeul Copilăriei în Comunism din cadrul Casei Muzeelor. Aceasta a inclus materiale autentice și regăsite într-o sală de clasă de pe vremea comunismului: manuale vechi, abecedare, instrumente de geometrie, hărți, uniforme, tablouri. 

Ion Barbu la vernisajul expoziției de la Muzeul Copilăriei în Comunism. Sursă: FILIT Iași 

Punctul important era cel al instalației realizate de Barbu, alcătuită cu întrebările artistului, pe o parte a cartonului, și cu răspunsurile elevilor din ziua de azi, pe cealaltă. Acestea fac parte din cartea sa, „WE ARE THE BEATLES: IONICĂ, PAULICĂ, GEORGICĂ & RINGICĂ (experimentul Zaica à la Petrila)”, apărută în 2024 la editura ZUGWANG, inspirată de experimentul profesorului de desen Zaica. Acesta le-a adresat o serie de întrebări elevilor săi în urmă cu 30 de ani, a compilat răspunsurile într-o carte publicată în anul 2000 și a urmărit răspunsurile banale, neașteptate, inocente și creative pentru a vedea perspectiva copiilor asupra unor teme. 

Ion Barbu, i-a întrebat, printre altele: „Ce limbă se folosește în rai și în iad?”, „De ce se potolesc puricii?”, „Ce este libertatea?”, „Cât durează copilăria?”, „Ce e aia mineriadă?”. S-a bucurat, la rândul său, de răspunsuri bune. 

Performance de dans contemporan

Momentul a pornit de la volumul „Parodii originale. feat. Eminescu”, un proiect editorial marca FILIT 2021, în care cincizeci de poeți contemporani au redactat câte un poem în propriul stil. Aceștia au pornit de la un titlu sau un vers aparținând unui poet „patron” de muzeu literar din Iași (precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir și Mihai Codreanu). Poemele au rezultat cinci volume care alcătuiesc serie „Parodii originale”, grupate după marii poeții de la care au plecat creațiile.

Performance-ul live de dans contemporan intitulat „Ochiul ciorchine” a avut în centru volumul de poeme inspirate sau legate, într-un fel sau altul, de opera lui Eminescu. Au fost implicați actrița Pușa Darie și interpreții Georgiana Dimitrescu, Juan Cruz Luque, Dragoș Sabaiduc și Alice Veliche.

Performance de dans contemporan. Sursă: FILIT Iași

Concert Byron DUO 

În penultima zi de FILIT a avut loc așteptatul spectacolul și concertul marca Byron DUO, susținut de Cărturești. Acesta i-a avut în prim-plan pe Dan Byron, la voce și chitară, și pe Sergiu Mitrofan la clape.

Concertul Byron DUO. Sursă: FILIT Iași

Multe momente inedite, frumoase, pentru care sunt foarte recunoscătoare.

Prima parte din materialele de la FILIT poate fi citită aici. Pentru recomandări de cărți, perspective despre literatura contemporană astăzi, lumea traducerii și interviuri, stai pe aproape.