Cred că multora ne place, de la o distanță sigură, să vedem o bătaie bună. N-am crescut uitându-mă la wrestling sau MMA, dar l-am văzut des pe Jackie Chan, am fost campioană locală la Mortal Kombat și încă mă întreb dacă Bruce Lee îl poate bate pe Van Damme. Normal că mi-au strălucit ochii când am văzut pentru prima oară Sifu, un beat-em-up inspirat din filmele kung fu.
Povestea jocului este extrem de simplă, un classic revenge story în care tatăl și maestrul protagonistului (două clișee într-unul, știu) este ucis la începutul jocului, iar el pornește în căutarea răzbunării. Primul nivel îl joci chiar din perspectiva antagonistului, care trece prin el ca prin brânză, deoarece el are toate combo-urile deja deblocate, și asta te face să te temi de înfruntarea finală înainte să fi apucat măcar să înveți comenzile. Totuși, Sifu aduce un element subversiv atât pe plan narativ, cât și de gameplay: un talisman care îți permite să reînvii cu prețul unor ani din viață. Obiectul îi permite protagonistului să supraviețuiască atacului inițial și va deveni, pe parcurs, obiectul nervilor tăi.
Îmbătrânirea are implicații directe asupra modului de joc. Pe măsură ce te apropii de apusul vieții, health-ul maxim scade, în timp ce puterea de atac crește. Ideea e că pe măsură ce corpul îmbătrânește, oasele fragile nu mai pot suporta la fel de multe lovituri, dar experiența te face să lovești mai eficient și mai precis. Un veritabil maestru kung fu din vârf de munte.
Sifu se bazează pe stilul de kung fu Pak Mei: agresiv, dar mai puțin spectaculos față de stilurile create special pentru ecran. Nu te vei lăsa uimit de combinații extravagante și atacuri exagerate. În schimb, jocul impresionează prin senzația tangibile de impact din spatele fiecărei lovituri și dovedește cât de periculos poate fi Pak Mei în mâinile potrivite. Atacurile tale sunt adesea rapide și sparg cutii toracice și maxilare, cel puțin virtuale. Toate astea, combinate cu o mulțime de referințe la filmele clasice cu lupte. Vei controla chiar tu scena cu holul din Oldboy.
Muzica joacă un rol esențial în susținerea tensiunii și a imersiunii. Coloana sonoră combină elemente electronice moderne cu influențe tradiționale asiatice, rezultând ceva dinamic și atmosferic. Ritmul se sincronizează adesea cu intensitatea luptelor, crescând în momentele de conflict și retrăgându-se subtil în secvențele de explorare.
Decorul nivelelor sunt impresionante, neașteptate și puse excelent în evidență de abordarea artistică a animației. Nu le voi descrie ca să nu distrug plăcerea explorării, dar reține că pot fi distruse pe măsură ce le parcurgi. Designul mediului e plăcut estetic, dar și funcțional pentru că obiectele din jur pot fi folosite în luptă, iar layout-ul spațiului influențează modul în care abordezi fiecare luptă.
Skill issue?
De ce vei fi nervos? Pe scurt, pentru că Sifu e un joc necruțător. Îmbătrânirea înseamnă că ai un număr limitat de încercări ca să termini jocul. Nivelul voiai să spui? Nu. Jocul. Nu întinerești de la nivel la nivel. Abordarea este de tip arcade. Vestea bună e că ai un număr de combo-uri, interacțiuni cu arme și parry-uri pe care le poți debloca. Vestea proastă e că poți face un upgrade doar după ce mori și chiar ți-ar fi prins bine acel parry special când inamicii aruncă cu sticle spre capul tău. Sistemul de luptă este foarte rafinat, iar că să ajungi ajungi să vezi genericul cu credits de la final, va trebui să atingi în stil budist starea de flow, să accepți suferința și să fii mai presus de orice urmă de furie omenească.
Teoretic, jocul poate fi bătut în două ore. Practic, tu vei fi cel bătut. În primul walkthrough n-am trecut de al doilea nivel nici după 5 ore.
Ca butoane ai unul pentru light attack, unul pentru heavy attack, un parry, un dodge și un special attack care, fără upgrade, dă damage cam cât un gând rău și de a cărui existență vei uita complet în timp ce inamicii te pocnesc din toate cele 360 de grade. Adversarii nu stau pur și simplu pe loc și își așteaptă rândul să atace ca în Assasin’s Creed sau alte jocuri cu bun-simț. Vor sări asupra ta cu lovituri de tip Superman, vor încerca să te înconjoare, vor arunca sticle de la capătul celălalt al camerei, vor sări peste tejghele și te vor lovi cu un axe kick de la un metru distanță, oferindu-ți, în general, o luptă foarte dură pe parcursul tuturor nivelurilor. Good luck! Have fun! Don’t Die!
