Vezi geanta aia la 70% reducere?
Scroll. Bam: „-70%”, poze super curate, comentarii de tip „mulțumesc, a ajuns în 24h!!”, un influencer (sau ceva ce arată ca un influencer) zice „jur, e legit”.
În 2026, internetul e un showroom unde nu mai e clar ce e brand, ce e scam și ce e generat cu AI. Și nu, nu e doar „problema părinților noștri” care nu mai diferențiază AI-ul pe social media. E și problema noastră, pentru că scam-urile bune nu țintesc naivitatea, țintesc graba.
Potrivit Visa, AI-ul a făcut treaba scammerilor mai ușoară: pot clona voci, fețe, branduri, identități. Asta arată cel mai recent studiu al companiei de plăţi, potrivit căruia titlurile de știri false generate cu inteligență artificială au de peste două ori mai multe șanse de a păcăli consumatorii decât recenziile false ale clienților (26% față de 10%). Escrocii pot face ceva credibil în câteva minute și nu mai e vorba doar de scheme cu linkuri dubioase, sunt reclame care arată a reclame adevărate.
Și dacă simți că „parcă s-a umplut online-ul de reclame suspecte”, nu ești singurul: 6 din 10 români spun că au observat mai multe reclame suspecte în ultimul an, mai arată studiul Visa.
Cum arată un scam „bine executat”
Un scam nu te ia cu „ai câștigat iPhone 15” scris cu font Comic Sans. E mult mai corporate: vizual premium, texte bune, promoție care pare reală și vibe de campanie profesională. Și are câteva triggere psihologice clasice care merg pe orice generație:
1) Urgența: „doar azi”, „ultimele 10”, „doar acum”
Dacă te grăbește, te controlează. E simplu: sub presiune, creierul tău optimizează pentru viteză, nu pentru verificare.
2) Emoția: cadouri, donații, povești care te ating
„Caz social”, „ajută un copil”, „ai fost selectat” – emoția scade din fact checking.
3) Factorul vedetă: pare susținut de un nume celebru (dar e improbabil)
Aici AI-ul e fix în elementul lui: îți dă o față cunoscută, o voce cunoscută, o confirmare fake.
Ce faci când vezi oferta?
Ia-ți un minut de gândire. Nu plăti din prima direct din reclamă. Verifică domeniul, adresa, datele de contact. Dacă e real, o să existe și în afara reclamei.
Și o chestie importantă e că uneori nu poți face „totul perfect” singur, pentru că multe țepe sunt construite să te prindă într-o secundă. Nu e failure personal, e design.
Checklist de 30 de secunde:
- Caută brandul pe Google și intră pe site din căutare, nu din reclamă.
- Uită-te la domeniu: e scris corect? are lucruri ciudate?
- Verifică pagina: când a fost creată? are postări reale sau doar reclame?
- Dacă e prea bine ca să fie adevărat… tratează ca probabil neadevărat până se dovedește invers.
Partea invizibilă, dar utilă
Când plătești digital, rețelele de plăți au un rol important în protejarea ta. Ele folosesc sisteme de siguranță gândite special ca să reducă riscul de fraudă — iar aici intervine și ce face Visa, în spatele fiecărei tranzacții.
Pe scurt, pentru cei care folosesc carduri Visa, protecția vine din mai multe direcții:
- A2A Protect ajută la prevenirea transferurilor către scammeri, analizând riscul fiecărui transfer instant și folosind filtre AI care verifică plățile de la cont la cont înainte ca banii să plece.
- Tokenizarea ține datele tale reale departe de internet: informațiile cardului sunt înlocuite cu un cod unic, astfel încât datele sensibile să nu “circule” ca atare.
- Inteligența artificială monitorizează tranzacțiile în timp real și detectează rapid comportamente neobișnuite sau suspecte.
Astfel, plățile digitale pot fi simple și rapide, fără să fie riscante, atunci când tehnologia de securitate lucrează constant în fundal. Tu reduci riscul la iniţierea tranzacţiei, iar reţeaua reduce riscul în timpul ei.
