Interviu cu un medic primar în chirurgie cardiovasculară
Sănătatea inimii nu trebuie ignorată, chiar dacă suntem tineri. Stresul, nopțile nedormite și oboseală pot duce la diverse probleme de sănătate, pe perioade lungi de timp. Am povestit mai multe despre burnout, mituri despre sănătatea inimii și când trebuie să ne facem analize speciale pentru inimă, dar și alte curiozități cu Doctorul Cătălin Trifan, medic primar chirurgie cardiovasculară la Ponderas Academic Hospital.
Anxietate și burnout – Nu cred că putem, real, să spunem: “Renunțăm la stres, mergem off-grid”
Mulți dintre noi suntem stresați, fie din cauza facultății, fie a job-ului. Cum ne dăm seama că ar putea fi o problemă legată de sănătatea inimii?
Dr. Cătălin Trifan: În general, organismul tânăr are capacitatea de a se adapta la stres. Stresul ne însoțește de când am evoluat, de când ne-am dat jos din copac, ca specie. Nu cred că putem, real, să spunem: „Renunțăm la stres, mergem off-grid.” Foarte puțini dintre noi pot face asta. Ce putem face, însă, este să ne dezvoltăm abilitatea de a face față stresului și să folosim uneltele pe care le avem la dispoziție.
Printre ele: o alimentație echilibrată, un somn sănătos, iar aici majoritatea specialiștilor sunt de acord că opt ore bune de somn pe noapte sunt importante. Nutriția ar trebui să vină din mâncare adevărată: carne de calitate, legume și fructe bune, fără fast-food, take-out sau alte „scurtături”.
Medicul ne-a mai spus că la capitolul mișcare fizică, orice activitate constantă e importantă, la fel ca expunerea la soare, cu respectarea indicațiilor fiecărui anotimp.
Am fost curioși și cum ne afectează perioadele mai lungi de anxietate și burnout, iar medicul ne-a explicat în practică, ce se întâmplă în organismul nostru se poate traduce prin faptul că ardem tot combustibilul pe care îl avem, din toate punctele de vedere: nutrițional, energetic, macro și microelemente. Pe scurt, în momentele burnout,consumăm mai mult decât primim ce avem nevoie.
Lumea cred că știe deja: când pierzi din „depozite”, e o chestiune de echilibru între aport și consum. Când consumi prea mult sau când aportul e prea mic, depozitele scad. Burnout-ul apare atunci când cele două se întâmplă simultan.
Există o limită până la care organismul poate „umple” acele rezerve de energie sau vitalitate. Le refacem printr-un regim de viață activ, alimentație corectă, suplimentare cu magneziu, sport, pași, chiar și cei 10.000 pe zi despre care ne zice ceasul smart. Poate nu sunt suficienți, dar sunt un început.
Trebuie să ne gândim evolutiv: ca specie, stresul ne-a însoțit mereu, era stres de supraviețuire. Am dezvoltat mecanisme și psihologice, și fiziologice ca să-l gestionăm. Cât timp cât organismul are resurse, putem face față burnout-ului. Problema apare când se epuizează aceste resurse., ne spune el.
Noapte de ieșit în oraș. Ce facem?
În caz că te întrebi cum îți poți reveni după o noapte cu prea puține ore de somn și prea multă cafea, răspunsul l-am primit noi de la Doctor Cătălin Trifan.
Când pierdem nopți, voluntar sau involuntar, fie că e vorba de muncă sau viață socială, sunt două lucruri de făcut:
- Să facem sport și să ne odihnim, să recuperăm.
- Să ne suplimentăm cu magneziu – probabil singurul supliment cu adevărat valoros.
Ideal, sub formele bine tolerate – bisglicinat, treonat etc. – magneziu legat de o sare de acid organic. E vital pentru circa 90% din procesele metabolice. După o seară cu alcool în exces, nivelul de magneziu scade drastic – de aceea trebuie înlocuit rapid.
Recapitulăm: somn, magneziu, recuperare activă. Și, dacă se poate, să avem resursele pregătite dinainte pentru nopțile pierdute.Mit despre sănătatea inimii
Care e un mit legat de sănătatea inimii pe care ați vrea să-l demontați?
Nu e o opinie personală, ci este un lucru susținut de tot mai multe cercetări: carnea, în sine, nu face rău inimii. Ceea ce face rău sunt combinațiile nepotrivite. De exemplu, sandwich-ul în care punem carnea, cartofii prăjiți în uleiuri, pâinea procesată. Acestea dăunează mai mult decât un steak de vită.
Ce analize facem și când?
Am înțeles de la Dr. Trifan că la 20-30 de ani nu e neapărat nevoie să îți verifici sănătatea inimii, dar dacă observi anumite semne, ar trebui să îți faci un set analize și să fii mai atent dacă acestea își fac din nou apariția pe viitor.
De exemplu, dacă observăm că ne îngrășăm în jurul taliei sau că avem un gât mai gros și ne trebuie o mărime mai mare la cămașă – poate ar trebui să ne facem niște analize metabolice:
- Insulină, glicemie și raportul dintre cele două
- HDL-colesterol, trigliceride și raportul dintre ele
- LDL-colesterol
- Transaminaze, fosfataza alcalină, gamma-GT – care arată starea ficatului
- Analize renale – pentru funcția rinichilor
Atât pentru femei cât și pentru bărbați doctorul recomandă și dozarea profilului de hormoni sexuali. Schimbările în stilul de viață, dacă slăbim, suntem mai fit, avem o vârstă metabolică mai bună, se vor vedea și hormonal, adaugă el.
Cât e vârsta din buletin și cât e vârsta biologică?
Vârsta biologică diferă foarte mult de vârsta din buletin. Văd pacienți de 90 de ani care merg în vacanță la Roma, în august, pe jos, și văd pacienți de 30-40 de ani într-o stare fizică proastă. Tinerețea ne oferă o protecție până la un punct, dar nu e o garanție de nemurire. Vârsta biologică e cea care contează cu adevărat.
În mod standard, vârsta pentru a începe să faci analizele de inimă e 45 de ani pentru bărbați și 55 de ani pentru femei. Acolo ar trebui să începem să ne facem controale cardiologice mai atente. Și nu doar analize, ci și ajustări în stilul de viață: să consumăm mai puțin și să avem un aport mai inteligent.
Ce semne să nu ignori în legătură cu sănătatea inimii
- Oboseală care apare la eforturi din ce în ce mai mici
- Dacă urci un etaj și simți că trebuie să te oprești să îți tragi sufletul
- Dureri în piept la efort, care cedează în repaus
- Dureri apărute brusc, mai ales după nopți de club, consum de energizante sau alte substanțe
